Moara cu noroc - Ioan Slavici

197 0 0
                                    

Nuvelă realistă, psihologică

   Realismul este un curent literar de largă circulație care s-a conturat în prima jumătate a secolului XIX-lea, ca protest împotriva romantismului și al lirismului excesiv.

   Scriitori realiști din literatura română sunt: Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, George Călinescu, Marin Preda.
   În literatura universală, marii scriitori sunt: Balzac, Dickens, Stendhal, Falubert, Tolstoi și Dostoievski.
   O literatură realistă este reprezentată și de generația de clasici: Creangă, Caragiale, Slavici.
Ioan Slavici a fost nuvelist, romancier, memorialist și dramaturg. El a scris numeroase opere, printre care se numără și: "Fata de birău", "Popa Tanda", "Moara cu noroc".

   Nuvela „Moara cu noroc", de loan Slavici, este o nuvelă psihologică despre care se poate spune că este construită după o structură clasică, tradițională, în care un rol deosebit de important îl au incipitul și finalul, aflate într-o relație de simetrie, prin replicile bătrânei soacre a lui Ghiță, protagonistul operei. Ca cele mai multe dintre creațiile lui Slavici și „Moara cu noroc" este un mijloc prin care autorul își pune în valoare calitățile narative, astfel încât mesajul transmis cititorului să fie unul cu finalitate morală. Nuvela psihologică a fost publicată în 1881, fiind reprezentativă pentru literatura marilor clasici, în rândul cărora se manifestă și loan Slavici.

   Subiectul nuvelei "Moara cu noroc" începe cu Ghiță care îi mărturisește bătrânei lui soacre  că vrea să ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc, încercând să-și schimbe condiția socială. Soacra îl avertizează că dorința de îmbogățire îl poate face să își piardă reperele morale, însă Ghiță trece peste avertismentul bătrânei și se mută la Moara cu noroc împreună cu soția sa, Ana. Cei doi câștigă bine la Moara cu noroc și pentru un moment oare o decizie bună, până când apare Lică Sămădăul care se impune în existența cuplului Ghiță-Ana cu o mentalitate de stăpân. El este un stăpân la locurilor, nu este doar un șef al porcarilor, ci și un bandit care jefuiește călătorii bogați care trec prin acele zone pustii. Fizicul Sămădăului sugerează viclenia și răutatea, iar vestimentația indică statutul financiar nefiresc pentru un porcar. Lică îi propune lui Ghiță o înțelegere pe care inițial o refuză, dar treptat, dorința de înavuțire pune stăpânire pe el. Astfel, Ghiță intra in tovărășia lui Lică, devenind complice la crimele acestuia. Se îndepărtează de familie, denive violent și începe să-și dorească faptul că Ana și copii lui să nu fi existat pentru a nu avea mustrări de conștiință. Ana este tot mai atrasă de Sămădău și ajunge să vadă în Ghiță doar lașitate și slăbiciune. Ghiță își dă seama de atracția Anei pentru Lică și îl ajută pe jandarmul Pintea să îl prindă pe Lică cu bani asupra lui. Ghiță îi întinde o capcană Sămădăului și se preface că pleacă de la han în noaptea de înviere. Se întoarce pe neprevăzut și îi prinde pe Ana și pe Lică în plin adulter. Ghiță o înjunghie pe Ana și Răuț, sluga Sămădăului, îl ucide pe Ghiță. Lică se sinucide izbindu-se de trunchiul unui copac, iar moara este incendiată de Răuț. Singurii salvați sunt inocenții: bătrâna și cei doi copii.

  Opera literară "Moara cu noroc" aparține genului epic iar ca specie literară este o nuvelă psihologică.
  Nuvela este specia literară a genului epic în proză, având dimensiuni cuprinse între povestire și roman, în care conflictul este puternic, iar accentul cade pe conturarea personajului.

  Nuvela psihologică este tipul de nuvelă axat pe conflictul interior al personajului în care acțiunea urmărește declinul acestuia sub aspect moral și spiritual. Drept caracteristici, nuvela psihologică surprinde personaje din toate mediile sociale: negustori, târgoveți, hangii, porcari, țărani. Se urmărește dezumanizarea personajului sun influenta banilor. Apar ca motive literare: banul, averea, moștenirea. Se urmăresc stări sufletești și trăiri aparte: frica, erosul, obsesia, toate surprinse in procedeul analizei psihologice. Conflictul interior este puternic, se realizează valorificarea morală a textului de analiză psihologică.

ESEURI/COMENTARII BACALAUREATUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum