V.I.P

Capitolul 8-Cadoul

-Am un cadou pentru tine.

Mi-a dat un ultim sărut şi a scos o cutie.

-Ţi-o dau doar dacă mă ierţi!

-Nu! Nu vreau cadourile tale nenorocite

Conţinutul cutiei s-a zbătut în mâinile lui Andrew, apoi un miorlăit de piciscuţă s-a auzit.

-Ce-a fost asta?

-Cadoul tău!

Andrew a deschis cutia cadoului şi a scos la iveală o pisicuţă vărgată, de 2 luni.

-Iuiii, ce drăguţă e!

M-am repezit s-o iau însă bărbatul şi-a retras mâinile cu tot cu cutie.

-Ella, te iubesc! Iartă-mă! Scăpasem de sub control, eram sub influenţa alchool-ului! Trebuie să mă înţelegi!

-Promite-mi că nu se va mai întâmpla!

-Promit, jur!

Am luat pisica din cutie, în braţe, apoi Andrew ne-a cuprins pe amândouă, pisicii dându-i un pupic pe cap, între urechi, iar mie un sărut.

-Pot să ţin pisica după mine!

-Doar nu vrei s-o laşi singură! A, am şi pentru ea o măscuţă!

-Serios?

Din buzunarul de la sacou a scos o mică chestie sclipicioasă, aurie.

-Pisicuţelor, veniţi aici!

Andrew a pus masca "copilului" meu.

-Ce nume îi punem? m-a întrebat, arcuindu-şi o sprânceană.

-Kitty!

La auzul numelui, pisicuţa a miorlăit fragil şi s-a alintat pe lângă mâinile mele.

-Domnişoara Kitty se pare că are o noua prietenă.

I-am zâmbit pisicuţei apoi m-am alăturat lui Andrew, la masă.

-Damian...am spus printre dinţi.

-Ella, ai spus ceva?

-Nu, nu!

Am luat loc la masă şi am asistat l-a discuţiile bărbaţilor despre fotbal.

-Domnişoara cine este?

A întrebat un amic de-al lui Andrew.

-A, ea este Ella, prietena mea, şi bineînţeles stăpâna lui Kitty.

-Kitty?

-Da. Pisica de la tine.

-Încântată de cunoşinţă, am spus lăsând pisica pe scaun şi dând mâna cu aşa numitul Criss (de la Christian)

Mi-am luat iar pisica în braţe, mângâind-o mlădios pe blăniţa moale, pătată în dungi negre. Ochii îi străluceau ca două mărgele: de o culoare foarte pătrunzătoare, neagră. Andrew ne sorbea din priviri. Nu-i aşa că este draguţ un bărbat impunător cu o slăbiciune pentru pisici?

-Până l-a ce ora durează festivitatea?

-1. A fost ceva organizat într-un timp scurt.

-*-

-Vă mulţumim pentru prezenţă! La revedere!

Invitaţii au părăsit restaurantul odata cu noi, familia alcătuită dintr-o pereche de oameni atrăgător şi pisicuţa Kitty, copilul.

-Mergem în seara asta la mine? Casa e la câteva străduţe.

-Ok.

Am urcat în maşină iar în 3 minute am ajuns în faţa viluţei.

-Intră şi simte-te ca acasă!

-Pentru o singura persoană, e cam mare casa!

-Hm...acum suntem trei!

Am lăsat pisicuţa pe gresie, urmărind-o din priviri. Animăluţul pufos a urcat scările şi s-a băgat printre gratii, aşteptându-ne.

-Se pare că îi este somn.

-Nu e singura!

Am urcat la etaj, pisicuţa venind după noi.

-Mă duc până la maşină.

-De ce?

-Vei vedea.

Andrew a intrat în cameră cu o droaie de chestii pentru pisici.

-Ştii că nu-mi las pisicul să doarmă singur în seara asta.

-Să vezi cum o vei expedia când se va uşura în pat.

-Nu şi dacă mergem împreună la băie. Tu rămâi aici, nu vrem să ne invadezi intimitatea!

-Bine, domnişoarelor!

P.S-în poză este "creatura" super dulce pe nume Kitty.