Schimbarea e buna.

Capitolul patru

Ma trezesc din cauza setei ce ma bantuie. Probabil de la plansul de ieri m-am deshidratat complet. Din pacate nu am apa aproape, asa ca trebuie sa ma duc in bucatarie pentru apa. Ies din camera si cobor scarile. Observ ca e inca noapte deoarece gasesc un ceas ce imi arata ora 6:50. Nu mai e mult pana trebuie sa ma pregatesc pentru prima zi la liceu. La liceul nou. Am emotii, dar sunt prea obosita ca sa dau atentie acestora, asa ca le alung cu usurinta. Incerc sa gasesc un intrerupator ca sa fac lumina, dar nu gasesc nimic. Din aceasta cauza ma lovesc de ceva ce pare un dulap si cad. Sper sa nu fi trezit pe cineva. Din pacate aud pasi pe scari si in acel moment ma fac atat de mica incat sa nu ma observe cineva. Cand cred ca am scapat, simt cum cineva ma ridica de la pamant si ma pune pe ceva. In acea clipa inchid ochii de frica. Printre gene vad cum acea persoana isi ridica mana. De frica strang din ochi si mai tare si din greaseala gem incet. Ma pregatesc pentru o palma dureroasa, dar in schimb primesc o mangaiere blanda. Deschid ochii si imi las corpul sa se relaxeze. Ma mir cand in fata ochilor il vad pe Liam.

-Buna dimineata raza de soare, si dupa ce rosteste aceste cuvinte afiseaza un mic zambet dulce.

-Buna , spun timida.

Pentru cateva momente aleg sa tac si vad ca si el face la fel. Il privesc in ochi si descopar multa blandete in loc de furie. Ceva ma face sa strang din ochi.

-Ce e?

-Cred ca m-am lovit. Ahh. Chiar doare.

Putin panicat, Liam se grabeste sa aprinda lumina. Se apropie si imi apuca mana. Imi ridica maneca si observa ca am o taietura. Se uita atent la ea si spune ca nu e foarte grav. Imi pune mana sub apa calduta. Acest lucru ma doare si oftez usor. El simte discomfortul meu si reactioneaza punuandu-si mana libera in jurul meu. Dupa ce termina cu apa ma bandajeaza cu grija.

-Te simti mai bine?

-Da. Multumesc. Imi pare rau pentru dezastrul facut de mine si pentru ca te-am sculat.

-Stai linistita. Atata timp cat esti bine eu sunt fericit.

Normal ca ma rosesc din nou. Incerc sa acopar asta cu parul meu, dar esuez atunci cand el imi da parul de pe fata pe spate. Imi spune ca ar trebui sa plecam in camere deoarece in curand parintii lui se vor scula si nu cred ca as vrea sa ne gaseasca aici.. ma conduce pana in camera apoi inchide usa.

Ah. Ce se intampla cu mine. Se intampla ceva ce nu s-a mai intamplat pana acum. Ceva ce as vrea sa dureze o viata intreaga. Ceva la care trebuie sa nu ma mai gandesc acum.

Se pare ca e timpul sa ma pregatesc pentru prima zi de la noul liceu. Ma duc in baie si imi fac rutina de dimineata. Cand ma duc sa imi aleg hainele imi amintesc de rana capatata acum o ora. Nu vreau ca parintii lui Liam sa afle de asta asa ca aleg sa port o pereche de blugi albastri cu o bluza cu maneca lunga gri si o vesta crem. Perfect. Sunt gata. Ies din camera si ma indrept catre bucatarie. Parintii lui Liam nu ma intreaba mare chestie, in schimb eu si Liam ne privim unul pe altul de mai multe ori. La sfarsitul mesei aud....

-Haide raza de soare. E timpul sa mergem la scoala.

La auzul noii mele porecle incep sa rosesc. Ma ridic de la masa si ma indrept catre usa. Acolo Liam se apleaca si imi sopteste"esti si mai frumoasa cand rosesti". Fara sa spuna ceva deschide usa si pleaca cu mine. Pe drum nu indraznesc sa spun ceva. Sunt prea rusinata si prea confuza ca sa spun ceva. Liam rupe tacerea.

-Sa stii ca este adevarat.

-Ce?

-Esti si mai frumoasa cand rosesti. Totusi nu stiu de ce?

-Pai... nu pot controla acest lucru. Nu port machiaj. Este un fenomen.

Putin mai rusinata din cauza repetitiei lui am continuat drumul. Tacerea e mai mare ca oricand. As vrea sa spun ceva, dar gura nu e in stare sa se deschida ca sa scoata un sunet.

-Am ajuns. Sper sa te acomodezi repede.  Totusi, e imposibil ca o raza de soare sa nu se integreze intr-o lume intunecata. Ea e salvarea si toata lumea o doreste.

-Pai..... multumesc ca m-ai condus. Ne vedem la ore.

Dupa ce am spus asta am luat-o la fuga catre dulapiorul meu. Mi-am luat cartile pentru prima ora si m-am dus spre clasa respectiva. Se auzea zgomot asa ca am ajuns la timp. Deschid usa incet, fara sa atrag atentia cuiva si raman tepana la ce vad...

Hey. Asa am ajuns la al patrulea capitol. Sper sa va placa. Am incercat sa le fac mai lungute ca sa pot sa exprim una sau doua zile mai detaliat. Ce credeti ca a vazut Giulia. Comentati ,va rog.