Profeția ~ ( Fred Weasley )

Primul Sărut

Prima săptămână a trecut extrem de repede, m am apropiat mult mai mult de Ginny, Hermonie și Fred, majoritatea timpului mi l am petrecut la biblioteca, deoarece de la prima ora cu Snape, ne a anunțat ca v a urma un test surpriza din toată materia de anul trecut, asa ca am recapitulat toată materia.
Maine e ziua mea, cum am spus și saptanama trecuta, nu vreau absolut nimic de ziua mea, decât un simplu "la mulți ani!" e suficient.
Era seara, ca de obicei, eram în biblioteca, simt cum ochii mi se închid ușor, ma uit la ceasul de pe perete și vad ca este aproape miezul nopții, ochii ma dor foarte tare, era și logic am stat în fiecare zii câte 5-6 ore în biblioteca scolii ca să învăț pt testul surpriza a lui Snape, nu vreau sa iau o nota mica din primele săptămâni.
Mai stau puțin cu capul în carte, era o liniște de nedescris, ma gândeam dacă sa ma duc în camera sau sa mai stau aici, nu voiam sa i trezesc pe restul.

*perspectiva Fred*

E aproape miezul nopții, ma uit la patul de lângă mine, Sya nu era acolo, ma inghijoreaza, sa cu orele la biblioteca sa învețe pt prostia aia de test surpriza al lui Snape.
Știu unde sa o găsesc, asa ca ma duc sa o aduc în camera pt a se odihni.

Intru în biblioteca, și o zăresc, stătea pe același fotoliu ca în fiecare zi, o cunosc foarte bine, se vede ca era extenuata, se ținea de cap, nu am reușit sa i vad bine expresia fetei, pt ca stătea cu capul în jos.
Ma apropii de ea și o mângâi ușor pe cap, se sperie și se ridica imediat de pe fotoliu.
Sya: -O doamne, tu erai, m ai speriat de moarte.
-Scuze...hai aici, îmi deschid bratele pt a veni la mine

*înapoi la Sya*

Ma bucurat mult sa l vad pe Fred, i am sărit în brate și am încercat sa mi ascund lacrimile, ma durea capul îngrozitor și oboseala începea sa lase amprente, dar degeaba, Fred observa siroaiele de lacrimi de pe fata mea, se uita cu mila în ochii mei și mi spune.
Fred: -Știu ca nu ești bine, oboseala își face efectul, dar sunt aici, am fost, și voi fi, doar pt tine Syandra, te iubesc!
Fred nu mi a mai spus niciodata te iubesc, am rămas șocată.
-Și eu te iubesc Fred Weasley!
In momentul ala fetele noastre se apropie....si....ne am sărutat, pe de o parte nu mai puteam de bucurie, iar pe cealaltă parte, îmi era frica, profeția se adeverea...
Ne oprim din sarut, se uita în ochii mei, apoi la ceasul de pe perete, apoi din nou la mine, și mi sporește la ureche:
Fred: -La mulți ani, prințesă! Și mi mai da un mic sărut în timp ce mi ștergea lacrimile.
Da, era miezul nopții, după asta ne am dus în camera pt a ne odihni.
Toți dormeau, am întrat în camera în liniște, mi am pus pijamalele pe mine, la fel și Fred, și m am pus în pat, după ce Fred a venit de la baie, a venit lângă mine, ma saturat și mi a șoptit:
Fred: -Noapte bună raza mea de soare!
-Noapte bună, te iubesc!
Fred: - Și eu!
De dimineață, pe la 7, ma trezesc cu Hermonie peste mine în pat.
Hermonie: -LA MULȚI AAAAANI! îmi tipa ea în cap
-Domneeeee, eeeee 7 dimineața, lasă ma sa dorm, e weekend, e sâmbătă, vreau sa dooooorm.
Hermione: -Hai puturoaso, deschide ochii si hai sus!
-da, da, da, da....spun eu punându-mi perna pe fata.
În momentul ala Hermonie îmi ia pătura de pe mine, perna de pe fata și ma trage de picioare.
-BAAAAA, MOOOOOR LASĂ MA CA MOOOOR, spun eu în timp ce pic din pat.
De la țipetele mele și ala lui Hermonie se trezesc și restul.
Toti: -Mai inceeeet!
Hermione: -Gura și ajutați ma sa ridic putoarea asta de pe jos.
Toți se ridica în fund în pat și se uita la mine cum zaceam pe jos, toți au început sa rada.
-Auziți, mai râdeți mult? Aveți grija, poate va înecați.
După ce m am ridicat de pe jos, ma pun înapoi în pat și zic:
-Eu sunt ultima la baie.
După ce fiecare se duce la baie, vine și rândul meu.
Ma duc la baie. În timp ce mi făceam dus, aud din camera cum toată lumea ii zicea "la mulți ani" lui Tony, apoi aud ușa de la dormitor, asta insemna ca restul au plecat.
Ies de la dus, îmi pun un prosop pe mine, îmi steg parul cu alt prosop și după îmi las parul sa se usuce de la sine. Ma așez în fata oglinzii, uitându-mă atent la mine și încercând sa realizez ca am făcut 16 ani.
Deodată se aude o bătaie de pe cealaltă parte a ușii.
-Ocupat, striga eu pe jumate adormita.
Usa se deschide și ii vad capul lui Fred cum intra pe ușa.
-M ai speriat!
Fred: -Scuze, nu știam ca sunt asa urat.
Vine spre mine și ma săruta.
-Sa nu mai zici niciodată ca ești urat, spun eu serioasa.
Fred: -Te iubesc!
-Și eu!
Fred: -Profeția se adeverește...
-Vad, nu ma deranjează partea cu noi doi, ma deranjează partea cu moartea și raul...mi e frica, spun eu luându-l în brate.
Fred: -Știu, și mie, dar vom trece peste asta împreună.
Ma săruta lung, în momentul ala eram concentrați pe sărut, și nu am mai auzit ușa de la camera, deodată o aud pe Hermione de pe cealaltă parte a usii:
Hermione: -Sya, ești ok acolo?
-Da, da, totul e ok
Hermione: -Știu ca nu ai de unde sa ști, pt ca ai fost la baie, dar, ști cumva unde e Fred, l am lăsat în camera, a zis ca are ceva de făcut și vine după noi.
Fred face ochii mari la mine, am rămas încremeniți.
Hermione: -Ești ok acolo?
- .....
Hermione: -Sper ca ai ceva pe tine, pt ca intru.
In momentu ala Hermione rămâne cu gura căscată, când ma vede pe mine în prosop și pe fred în fata mea cu mâinile pe talia mea
Hermione: -ok......ma prefac ca nu am văzut asta, daaar, nu ma pot abține, SUNTEȚI UN CUPLU? DE CAND?
-Fred, poți ieși puțin te rog?
Fred: -Sigur, îmi da un pupic pe frunte și pleacă, ne vedem în sala de mese.
-Ok
Hermione: -Deci moooor, tu și Fred?!
-Da Hermione, eu și Fred.
Hermione: -De când?
-De aseară, poveste lunga.
Hermonie: -Ascult

*ii povestesc totul*

Hermione: -Cat de draguuut
-Dar e o problema....
Hermione: -Care?
-Nu am mai spus la nimeni, doar eu și Fred știm...e vorba despre o profeție...
Hermione: -Acult...
-Ști ca atunci cand am ajuns în vacanta la casa familie Weasley, am picat pe jos și mi s a rupt bagheta și am fost cu Fred sa mi o schimb?
Hermonie: -Da, continua...

*ii povestesc totul despre profeție*

Hermione: -Poți sa mia repeți odată profeția?
-Da..."Ledwic și Weasley, de nedespărțit, nimeni nu știe, cine va trai și cine va muri, doar sânge din sângele sau va putea salva pe celalt, iubirea va învinge sau raul va dăinui?!"
Hermione: -Orice ar fi...ai grija, urmează vremuri negre, nu am cum sa spun mai mult, pt ca nu știu mai mult, dar o sa te ajut sa afli mai multe.
-Mersi Hermi, te iubesc!
Hermione: -Pentru nimic, și eu!
După aceea, m am schimbat și am mers cu Hermione in sala mare, pt a mâncat, Dumbledore avea de făcut un anunț.
M am așezat lângă Fred care manca dintr o plăcintă cu mere.
-Ți-era foamea, nu gluma, ii spun eu în timp ce l mângâi pe spate.
Fred: -Nu neapărat, dar uite ce buna e, spune în timp ce mi da o bucățică de plăcintă.
-Ai dreptate.
Toți se uitau la noi, mai ales Hermione, care știa ce este între mine și Fred.
Dumbledore: -Atenție elevi, anul acesta se va tine "Turnirul Celor 3 Vrejitori" și vom avea ca invitați elevi de la 2 scoli.
In momentul acela pe ușa întra mulți băieți cu toiage în mana, iar în fruntea lor era nimeni altul decât Viktor Krum, marele jucător de Quidditch.
După mare întrare, întra și celelalte eleve de la următoarea școală.
Fred: -Ce fete frumoase, spune el în timp ce se uita la mine, pt a ma tachina.
Ma uit urat la el și nu spun nimic, vede ca m am supărat și ma i a in brate subtil, incât persoanele din jur sa nu se prindă și mi da un pupic pe frunte.
Fred: -Geloaso!
Îl calc ușor pe picior și ii zâmbesc sarcastic.
Dumbledore: -De astăzi, elevii își pot pune numele în Pocalul de Foc, dar, anul acesta este mai periculos, asa ca doar elevii cu vârsta de peste 17 ani pot participa.
Eu eram bucuroasa, știam ca Fred voia sa participe, dar, are ghinion, mai are câteva lui pana face 17 ani, asa ca, spre norocul meu, nu are voie sa participe.
Fred&George: Nu e corect, huuaaaaaa!
-Gata, ho!
Fred se uita urat la mine, iar eu fiind bucuroasa ii scot limba și ma strâmb la el.
După masa, toți au început sa și pună numele în Pocal, eu stăteam lângă Hermione in biblioteca și ne interesam despre profeție, eram singure, între timp apare și Fred.
Fred: -Bună seara domnitelor!
-Bună seara, buna seară!
Fred: -Ce faceți aici?
Hermione: -Vrem sa aflam ce inseamna profeția pe care v a spus o Ollivander.
Când Fred aude cuvântul profeție, zâmbetul ii piere, se așează lângă mine și ma pupa pe frunte îngrijorat.
Fred: -Și...ati aflat ceva?
-Nimic.
Timpul trece, rămân singura în biblioteca, pentru un moment am uitat ca e ziua mea, ma afundam in cărțile din fata mea, nici la masa nu am fost, voiam sa aflu mai multe despre profeție.

*perspectiva Fred*

Sya nu a venit la masa, ma îngrijorează, știam ca o voi găsi la biblioteca asa ca ma duc la ea cu ceva de mâncare.