Poate într-o altă viață

Capitolul 10 - Venus

Ma trezesc sufocata de caldura oferita de bratele stranse in jurul meu si imi strang ochii cand observ lumina puternica care invada camera spatioasa. N-am avut niciodata ocazia sa fiu libera, dar Hades m-a facut sa ma simt in siguranta si in acelasi timp libera. Faptul ca a ales sa ma duca intr-un loc special pentru el imi da curaj si realizez ca este prima oara cand fac ceva diferit in afara de a incasa pumni de la tatal meu.

Poate ca a venit timpul sa traiesc, chiar daca sunt ingrozita de schimbarile care se produc acum in viata mea. Viata mea s-a schimbat intr-o singura zi, atunci cand am plecat din casa nenorocitului si asta ma face sa cred ca nu sunt o fricoasa. Acum nu ma tem de el, pentru ca in bratele lui Hades totul pare simplu. 

Viata pare rezumata la dragoste, liniste si pace. Hades imi ofera viata pierduta timp de nouasprezece ani, si a reusit sa faca asta in doar cateva zile. Faptul ca acum ma tine in bratele lui protector imi da curaj sa merg mai departe. Faptul ca el este alaturi de mine in ciuda faptului ca nu ma cunoaste face ca toate intamplarile groaznice sa dispara din mintea mea. Mintea mea vrea amintirile frumoase de acum inainte.

Dar toate aceste lucruri se vor spulbera atunci cand Hades va pleca. Este prea tarziu pentru mine, deja m-am atasat de el. Am vrut sa fug. Am vrut sa nu-l mai vad niciodata. Dar cum sa refuz singura persoana care a adaugat un strop de culoare in viata mea deja pierduta si irosita?

Hades va realiza cate probleme am de fapt, va fi satul de teama mea, va fi satul sa ma calmeze ori de cate ori atacul de panica isi va face simtita prezenta. Si atunci el va pleca sa caute ceva mai bun, pe cineva mai putin distrus decat mine, iar eu voi ramane in intuneric, asteptand un alt miracol care nu va mai veni.

Asta am facut timp de nouasprezece ani, am asteptat un miracol. Acum a aparut si nu stiu cum sa-l pastrez. Hades este miracolul, schimbarea pe care o asteptam zi de zi. Adevarata problema este ca nu stiu cum sa fac lucrurile sa mearga. Daca totul se va spulbera din cauza mea?

La fel ca in povestea Cenusaresei, vraja se va spulbera la un moment dat, iar eu voi ramane in mizeria de dinainte, in intuneric si totul va fi rece pentru totdeauna. Eu voi fi cea care distruge totul pentru ca habar n-am cum sa fac ceva sa mearga bine dupa ce totul a mers prost, dupa ce parintii mei mi-au aratat exact cum nu trebuie sa fiu, dupa ce mi-au demonstrat ca ura exista si iubirea nu invinge intotdeauna.

Daca i-as avea acum in fata pe parintii mei, iar Hades ar fi in dreapta mea, alaturi de mine si m-ar sustine, as putea sa-i infrunt, sa le spun tot ce nu le-am spus cat timp am locuit alaturi de ei, as putea sa le spun ca tot ce m-au invatat a fost despre ura, ca au fost cei mai teribili parinti. Le-as spune ca nu mai imi este teama de ei, le-as reprosa tot raul pe care l-au facut si as avea curaj sa fac o nenorocita de plangere la politie.

In schimb, fara Hades, revin la fata fricoasa, fata care ar fugi mancand pamantul daca l-ar intalni din intamplare pe tatal sau pe strada.

Uneori ma gandesc la mama. De fapt, in mare parte din timp ma gandesc la mama. Mi-a remarcat lipsa macar? Tata isi varsa acum nervii pe ea sau lucrurile s-au linistit odata cu plecarea mea? Mi-as dori ca plecarea mea sa le fi facut bine, dar ma indoiesc ca eu eram problema reala acolo. In casa noastra, problema era bautura, violenta exagerata si afacerile ilegale pe care banuiesc ca le face tata. Faptul ca mamei nu-i pasa de nimic din toate aceste lucruri imi afecta starea.

Mama nu reactiona atunci cand tata ma lovea. Din contra, cand incercam sa ripostez, intervenea si ea, lovindu-ma. Daca ea ar fi fost alaturi de mine am fi reusit sa plecam, am fi fugit, ne-am fi refacut viata impreuna intr-un alt oras si totul ar fi fost mult mai usor. Nu stiu daca este indragostita de el atat de mult sau face totul din cauza fricii, dar sunt convinsa ca niciunul dintre ei nu m-a iubit. Am fost jucaria lor, ceva neinteresant, pentru ca niciodata nu m-au facut sa ma simt ca un copil iubit.