"– Cum ai dormit aseară?" Își întrebă bruneta prietena ,ce privea pierdută asfaltul fierbinte din pricina soarelui.
"– Nu prea bine , știi și tu...Cu mama și m-am mai gândit și eu la viața mea..." sfârși,oftând și băgându-si mâinile în buzunărelele puloverului.
IU încuviință ușor din cap,tăcând tot restul drumului. Știa prin ce trece Hyo așa că nu avea sens sa o bombardeze cu întrebări.
Când ajunseră în fața facultăți,bruneta observă că Hyo stătea nemișcată ,părând că se află undeva departe cu mintea.
"– Hei... ce-i cu tine ?"
"– Știi...până acum,atunci când eram batjocorita și se râdea de mine,nu băgăm în seamă , dar acum... când l-am întâlnit pe acel student...parca nu mai vreau sa fii văzută așa de rău..."Bruneta își privi cu mila colega, gândindu-se că și în cazul ei e asemănător.
"– Hyo. Uită-te la mine." Fata îsi privi tristă prietena,oftând. "Tu, ești unică,ești specială așa cum ești și nimeni și nimic nu poate schimba asta. Înțelegi ? Doar pentru că ceilalți nu vad cât de minunata ești asta nu însemna că tu nu ești așa ! Așa că tu și cu mine,vom visa împreună despre vremuri mai bune,care vor deveni realitate. "
Han hyo surâse ușor,lăcrimând.
"– Doamne IU...sunt așa o proastă! Uite cum era să cad într-o negura mai mare numai din cauza unei prostii! Mulțumesc, mulțumesc pentru tot !"
"– E in regula! Bun, deci noi acum vom intra in aceasta clădire cu privirea dreaptă și vom birui orice obstacol pentru a ne îndeplini visele, înțeles ?"
"– Daaa!" Râse veselă bruneta, lunandu-o de braț pe IU și înaintând cu încredere spre curtea facultății .
•••••••
In una din pauze, IU merse singura spre baie cu intenția de a se spala pe mâini înainte de a merge în sala de mese ,unde o aștepta Hyo.
Intra in baie și se spală ,la sfârșind privindu-se in oglinda murdară și aburita, văzândndu-si chipul. Arată deplorabil. Fața îi era mult prea palidă din cauza lipsei de calciu și a nemâncatului, buzele le avea crăpate până la sânge, iar ochii goi, înconjurați de cearcăne adânci.Tristă,dădu cu mâna peste oglindă mânjindu-o de apa,chipul ei dispărând.
Ieși din baie mergând grăbită spre sala de mese. Acolo trecu repede printre mese, așezându-se la o masă dintr-un colț, alături de Hyo. Nici una din ele nu-și permitea să plătească pentru masă,așa că nu puteau alege din felurile de mâncare, mâncând aproape zilnic doar orez cu kimchi,dar era foarte bine așa ,mai ales că era cam singura lor masa in acea zi.
"– Oh...uite! Au apărut ,, popularii"..."
IU își întoarse pentru câteva secunde privirea, privind chipul netru al celui care îi făcuse inima să sară peste o bataie. Oftă,și se întorse la mâncat ignorând orice altceva.
"– IU,tu cumva...cumva îl placi pe -pe Jungkook?!" Șopti Hyo, neîncrezătoare. Fata își desfăcu doza de suc,privind in continuare masa.
"– Nu cred că contează." Hyo o privi trist,dar nu insistă,nu avea sens. Oricum amândouă erau niște ,,eșecuri "...cel puțin în acel moment.
La sfârșitul mesei,majoritatea elevilor se ridicară, îndreptându-se fiecare spre clasa lui.
IU și Hyo ieșiră printre ultimile, fiind chiar în spatele băieților, Jungkook, Taehyung și Lee.Din greșală IU se împiedică de o coaja de banană pusă special de un student ,in râs și căzu ,dând cu ,capul de spatele șatenului. Acesta se întoarse, privind nervos spre făptură ce acum stătea în genunchi, luandu-si geanta sărăcăcioasă de pe jos. Băiatul i-o împinse cu piciorul, IU ridicându-si privirea.
"– Cum îți permiți să te atingi de mine?" Scuipă cuvintele Jungkook,privind scârbit la hainele ponosite ale brunetei.
Menționata nu spuse nimic,doar își lăsă capul în jos,privind spre pantofii de firma ai șatenului, atingându-si lacrimile.
"– Nu auzi ?! Ha! Sărăntocii că voi nu au ce căuta în astfel de locuri !"
"– Jungkook! Termină! Se uită lumea ..." Interveni Taehyung, luându-l de braț pe șaten, făcându-i un scurt semn din cap, acesta dându-si nervos ochii peste cap și intorcandu-se spre ieșirea din sală.IU rămăsese in aceași poziție, fără să își miste un deget. Taehyung o privi scurt, împingându-i tot cu piciorul geanta mai aproape.
"– Te sfătuiesc să nu stai in calea lui ." Îi spuse, plecând și el în urma prietenilor săi.
Bruneta ii privi cu coada ochiului, ridicându-se și ii mulțumi in gând brunetului pentru că intervenise.
"– O IU ! Ești bine ?!" Se agita Hyo in jurul ei, amețindu-o.
"– Ți-am mai spus ...sunt bine.."
Intra in clasa cu privirea plecată, neuitându-se spre ceilalti,deloc. Se așeză în bancă ei, scoțându-si cărțile ,sub privirea îngrijorată a lui Hyo.
Toată ziua nu a mai scos un sunet. Acum stătea întinsă pe o pătură in mica cameră, ascultând absența niste muzica in căști,pentru a nu-și trezi bunica.
Durea. Durea mult mai tare sa fii înjosit de persoana pe care o placi.
Își lăsă capul pe brațe plângând siletios. Până când ? Până când avea să mai sufere in halul asta?
Viața era crudă,dar toate au un scop și ea știa asta , dar in acea noapte nu aputut decât să plângă și să se gândească ,, de ce ea ?" era una din persoanele care trebuie să sufere atât.
Adormi într-un final cu ,capul căzut într-o parte și telefonul in poală.
" Mă rog
Nu știu dacă mai pot
așa că urmărește-mă când mă prăbușesc
Pot vedea cum totul este smuls
de lângă mine "© _IUdlwrma
Buna dragele mele raze de soare! Îmi pare sincer rau că nu am mai postat de mult la acesta carte,dar mă voi revanșa !☀️
Vreau sa menționez că sunt împotriva bullying-ului , Și pot să spun că acesta carte (pe lângă povestea de dragoste) e într-un fel,un proiect împotriva hărțuirii persoanelor neajutorate.
Vreau sa pun in evidență acesta latură și sa surprind adevărata lume in care trăim !
Fiecare din noi putem face o schimbare așa că Fighiting! 🌙
CITEȘTI
Sᴏ Fᴀʀ Aᴡᴀʏ | ʲᵉᵒⁿ ʲᵘⁿᵍᵏᵒᵒᵏ
RomanceLee IU este o tânără din Corea de Sud care se chinuie sa supravietuiasca, alaturi de bunica sa , singurul membru din familie rămas în viață . La școală este mereu batjocorita datorita condiției ei de trai . Jeon Jungkook este fiul unuia din cei...