༒•𝙋𝙖𝙘𝙖𝙩𝙚 𝙙𝙚 𝙣𝙚𝙞𝙚𝙧𝙩𝙖𝙩•༒

~6~

Ma trezesc putin ametita,clipesc des intr-o camera cu o lumina obscura,iar tot ce aud e sunetul unor incaltari grele pe podea.Incerc sa ma misc,dar sunt prinsa de un scaun cu spatar.Aud o cheie rasucindu-se in yala si usa se da de perete.In camera intra un baiat la cam 22 de ani,cu parul castaniu,ravasit.O pereche de ochelari patratosi ii ascund ochii.Poarta o camasa sangerie,deschisa smechereste la primii nasturi si niste blugi negri simpli.E bine facut si o aliura impunatoare.Il privesc de cateva secunde bune,cand in sfarsit deschide gura sa spuna ceva.
-Care e legatura ta cu Carlo?tuna el cu o voce groasa in toata incaperea.
-Cu cine?intreb eu de-a dreptul confuza.
-Nu are rost sa faci pe proasta acum,curvo!Te-am vazut,erai acolo cu inca un baiat,dar el a reusit sa ne scape.tuna el iarasi,si parca mi se ia o piatra de pe inima.
Acum macar stiu ca Lorand este bine,si asta e tot ce conteaza pentru mine acum.Asta m-a linistit intr-un fel,si e un motiv in minus pentru care sa ma ingrijorez,insa nu stiu ce se va intampla cu mine.
-Eu nu am legatura cu omul acela.Eu eram acolo in cu totul alt scop.Eu si colegul meu...
-TACI!NU VREAU SA-TI ASCULT MINCIUNILE!urla el si ma plesneste cu putere.CARE E LEGATURA TA CU CARLO?
-NU AM NICIO TREABA CU EL!urlu eu,iar el se apleaca la cativa centrimetri de mine,asa ca profit de ocazie si il scuip fix intre ochi.
Ma priveste furios si se curata dezgustat cu maneca,apoi pufneste ironic,zambeste in coltul gurii si ma loveste iarasi.
-Inapoi!tuna o alta voce din spate.
In camera isi face aparitia un barbat imbracat in costum,cu un par cret care ii cade frumos pe frunte,niste ochi de un verde intens in care fara sa vreau m-am pierdut din primele secunde.Il prinde de gulerul camasii pe baiatul de mai devreme,il lipeste violent de perete,apoi ii sopteste ceva de neinteles,care il determina sa plece,apoi se apropie de mine si imi ridica usor capul cu doua degete.Se uita cu atentie in ochii mei,apoi zambeste discret in coltul gurii.Nici el nu pare sa aiba mai mult de 25 de ani,dar privirea lui pare mult mai matura.Judecand supa postura impozanta pe care o are si hainele pe care le poarta,el face regulile pe aici.Se da un pas in spate,apoi ma mai priveste odata si simt cum ard sub privirea lui.
-Te rog sa-l ierti pe angajatul meu,uneori e mai dur decat este cazul.spune pe o voce neutra,apoi imi cerceteaza fata cu atentie.
-Care e relatia ta cu Carlo?
-Niciuna.Eu si Lorand,colegul meu,am onorat o comanda.raspund cu tot calmul de care inca mai dispun,
-Ce fel de comanda?intraba el ridicandu-si o spranceana si aratand ilegal de bine.
-Una consistenta.5 kg de droguri,aparent vrea sa se distreze.
-La dracu!spune el printre dinti.Stii cumva unde voia sa ajunga cu ele,sau macar la ce avea sa le foloseasca?
-Eu doar i le-am vandut.Prea putin ma intereseaza pe mine ce a facut cu ele.Sunt dealer-ul lui,nu mama lui si in afara faptului ca le trage pe nas,or ca le vinde mai departe ce ai putea face cu ele?
Ma priveste ganditor,loveste cu palmele intr-un perete,isi trece nervos mainile prin par si se indreapta spre iesire.Ma simt foarte confuza,nu i-am inteles reactia si nici de ce ma tin legata aici.E o liniste exasperanta,iar intrebarile mele ameninta sa ramana fara raspuns.Ma zbat degeaba incercand sa ma smucesc din stransoarea legaturilor.Dupa cateva minute,tipul acela nesuferit isi face aparitia in incapere,dar de aceasta data fara ca macar sa-si ridice ochii din podea.
       -Domnul Ethan vrea sa vorbeasca cu tine.spune el,apoi incepe sa ma dezlege.
      Nu spun absolut nimic,ma ridic de pe scaun,cand ma prinde cu putere de brat.
      -Pot merge si singura.scuip eu cuvintele privindu-l cu ura
     -Nu pot avea incredere in tine.spune el privindu-ma cu un aer superior