Partea I - Epilog

311 15 9
                                    

Melodia nu are cine știe ce legătură cu conținutul, dar e foarte frumoasă și vi-o recomand cu plăcere. <3 Lectură plăcută!

______________________________________________________________ 

28 aprilie1979

Dragă Jurnalule, 

Ce repede au trecut anii peste noi. Nu vreau şi nu pot să merg mai departe. I-am pierdut pe Kail şi pe Magda, iar Adam mă crede nebun, deşi e total adevărat. 

Pana asta e dovada că atunci când am fost în comă, am văzut un înger. A stat cu mine, aşteptând să primească ordine de sus şi a decis că viaţa mea trebuie să continue, dar când nu era atent i-am luat o pană din aripile sale lungi. Era şaten, cu faţa cam palidă, cu straie albe ca ale zeilor şi purta o aureolă, exact ca în poveştile pe care mi le citea mama când eram copii. Şi acum îmi aduc aminte vorbele mamei :

-Şi tata are un înger păzitor în război?   Am întrebat eu ca un copil curios ce eram. 

-Toţi avem îngeri păzitori, scumpule. Din păcate, de cele mai multe ori noi suntem propii noştri eroi.

Asta mi-a rămas întipărit adânc în mintea mea şi aproape m-am ghidat după aceste vorbe pentru că de cele mai mult ori, eu am fost propiul meu erou.

1 mai 1919

Dragă Jurnalule, 

Adam are de gând să mă interneze într-un azil idiot. Nu crede că am văzut un înger. I-am arătat pana şi a spus că o fi de la vreo găină. Propriul fiu nu are încredere în mine... O să locuiesc într-un azil cu moşi şi babe ţăcănite şi voi juca zilnic şah şi table şi-l voi lovi pe administrator cu bastonul. Nu aşa voiam să-mi petrec bătrâneţea, voiam să fiu cu Magda, copii noştrii şi familiile lor, cu toţii ca într-un tablou perfect de familie. 

Chiar am văzut şi atins un înger. Nu sunt nebun! 

De ce nu mă crede nimeni? Tu mă crezi, aşa-i?

10 septembrie 1979

Dragă Jurnalule, 

Simt că mă voi prăpădi curând, că voi da colţul, că o să vină baba cu coasa, ai înţeles tu... 

Şi vreau să le mulţumesc lui Magda pentru că fară ea, viaţa mea ar fi fost mai plictisitoare decât cea a unei pietre, lui Kail pentru că a fost un fiu excelent şi lui Adam pentru că mi-a fost alături mereu, chiar dacă uneori nu am fost de acord cu el, îl iubesc enorm de mult. Pe el și  pe Amanda, dar şi pe fetiţa lor o voi iubi la fel de mult.

Iartă-mă, tată că nu te-am crezut. Am fost un fiu groaznic, dar te iubesc nespus. Am făcut-o pentru binele tău, bătrâne. Bătrânul meu... 

Să mă aşteptaţi şi pe mine, acolo. Vom fi toţi, împreună, iar. Îţi promit! 

Adio, tată. Te voi conduce pe ultimul drum cu durerea că te-am pierdut, poate pentru totdeauna, dar cu fericirea că am o fiică minunată care te va cunoaşte şi ea, odată şi odată... 

Vă iubesc, pe toţi trei (pe tine, pe pisoiaşul meu mic şi pe dulcea mea Amanda) nespus de mult. Voi sunteţi totul pentru mine. Saluta-i pe Kail şi pe mama. Spune-le că îi iubesc. 

Îmi vei lipsi, tati...

***

Răsfoiesc jurnalul pentru ultima dată şi îl aşez lângă cartea imensă. 

Mângâi cartea cu mâna mea mică şi o deschid la prima pagină. Îmi mâzgâlesc şi eu numele şi semnătura şi le citesc pe cele dinaintea mea. Deşi acolo sunt sute de semnături, toate ale unor îngeri, una îmi atrage atenţia. Îmi ating buzele cu degetele şi le duc instinctiv spre acel nume care acum e cel mai important pentru mine. Închid cartea când realizez ce prostie am făcut : încep să-mi crească sentimente în inimă, ca un boboc de trandafir. 

Îmi aleg o rochie turcoaz, nişte accesorii asortate, le îmbrac şi mă aşez la birou, deschid jurnalul la ultima pagină scrisă de mine şi încep să-mi aştern fericirea.

*** 

Dragă Jurnalule, 

Azi e ziua cea mare. Am tot scris despre ea şi ţi-am povestit. Azi îmi voi începe misiunea mult aşteptată. Voi deveni un înger păzitor cu acte în regulă. Defapt fără acte, dar cu aripi. Astăzi voi face ceva ce nu aş fi crezut vreodată : voi veghea un copil zi şi noapte şi îl voi vedea cum creşte, vom trece prin etapele vieţii împreună iar tu vei fi alături de mine, Jurnalule. 

Cu drag, Caroline.

***

Abia acum observ biletul de pe măsuţă, pe care scrie : 

Vârsta la care va muri : 18 

Calităţi : isteaţă, talentată, amuzantă (spre nebună), sufletistă. 

Defecte : încăpăţânată, foarte curioasă, poate deveni un mic drăcuşor când se înfurie sau vrea să se răzbune. 

P.S. : Erai foarte concentrată la răsfoitul celor două cărţi. 

Carter.

Nici măcar n-am apucat să plasez întrebarea, că mi-a şi dat răspunsul printr-un Post Scriptum

Împachetez bileţelul şi realizez că este vorba despre fata pe care o voi veghea. Poate va fi ea un mic drac, dar am eu ac de cojocul ei. Voi trece prin orice nebunie cu ea şi îi voi fi ca o mamă, voi avea grijă de ea ca de ochii din cap.

-Eşti gata?   Strigă Carter de după uşa. 

-N-am fost mai pregătită niciodată.   Spun eu cu un rânjet pe faţă, apoi plec la braţul lui Carter, fericită că am parte de un nou început.

Demoni vs. Ingeri ( WattAwards )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum