Mom the killer

Juranlul: Sfarsitul

Aveti minunatul ghinion de a va pricopsi cu mine pe cap. Am scutire medicala pentru o saptamana, deci, s-ar putea sa nu merg la scoala saptamana asta. De ce sa nu profit? Uitati aici un nou capitol. Infruptati-va micii mei cititori! Infruptati-va!

Politistii au facut stanga-mprejur si au plecat. Am inchis usa si mi-am proptit spatele de ea, lasandu-mi corpul usor sa cada pe podeaua rece. Inima a inceput sa-mi bata incotrolabil. Mi-am luat cu mainile de cap. Ce era de facut? Insa nu poti gandi linistit in casa asta, fiinda clanta a fost incercata, apoi s-a auzit zanganitul cheilor lui Peter. M-am ridicat cat de repede am putut si m-am intreptat spre sufragerie. Pe usa au intrat cei doi, imbracati ca niste adevarati suporteri, cu tricouri si chiar cu fetele colorate in culorile tarii. Se pare ca era un meci destul de important. Erau foarte dezamagiti si nu s-au oprit de discutat meciul nicio clipa pana cand, insfarsit m-au remarcat.

Peter: Esti bine, Mary? Esti cam palida.

Eu: Da, da.. Cred ca mi s-a facut putin rau dar acum sunt bine, mi-am ferit privirea de a lor.

Liu: Uite cat e ceasul, si maine dau proba ca sa intru in echipa scolii. Ma duc sa ma culc.

Peter: Foarte bine, campionule.

Si-au strans bratele barbateste apoi amandoi au plecat pentru a se schimba si curata de curcubeul de pe fetele lor. Nu a durat prea mult iar Peter s-a intors in bucatarie sa-si pregateasca un sandwich. L-a luat ‘’la pachet’’ si s-a asezat pe canapea, langa mine si a deschis televizorul.

Eu: Ati mancat ceva la meci? Ar trebui sa-I fac si lui Liu un sandwich?

Peter: Nu, e bine, am luat niste nachos pe drum.

Intr-un mod firesc, Peter a luat telecomanda aruncata neglijent pe canapea si a deschis televizorul. Din fericire la postul in care adineauri era relatata crima produsa de Jeff, acum era un film. Peter a luat o muscatura zdravana din sandwich si a schimbat postul. La schimbat si tot schimbat pana cand s-a decis sa-l inchida si s-a ridicat buimac in picioare.

Peter: Auzi, Mary..

Eu: Huh?, am spus eu, neatenta din cauza stresului.

Peter: Cand am venit de la meci ne-am intalnit cu o masina de politie care ne-a oprit pe drum.

Am inceput sa devin agitata. Imi era ingrozitor de cald. Mi-am desfacut un nasture de la camasa pe care o purtam. Peter a continuat:

Peter: Sti ce au spus?

Eu: C-c-ce?

Peter s-a asezat inapoi pe canapea si, parca prevestind la ce canal va fi stirea, a deschis televizorul care a dezvaluit raspunsul.

‘Doi tineri de 16 si 17 ani au fost gasiti fara suflare la capatul aleii Hardfly si Carmenkey in urma cu nu mai putin de 3 ore. Suspectul principal este Liu Woods care mai avusese atercatii cu decedatii..’

Peter: Liu n-avea cum sa faca asa ceva, a fost cu mine in timpul crimei.

Spunand acestea a lasat sa-i cada telecomanda din mana si si-a pus mainile in jurul capului care era lasat pe genunchii care tremurau de furie.

Peter: Ai ceva de spus despre asta?

Eu: Eu.. eu..

Peter: Am spus: Ai ceva de spus despre asta?! a zis acesta ridicandu-se amenintator.

M-am tras cu doi pasi mai in spate spre a incerca sa-l descurajez, ca si pentru mine e ceva nou, insa acest gest a fost considerat ca un gest de lasitate si a continuat, tipand: