Mom the killer

Jurnalul: La spital

Am luat masina si am ajuns la spital in cateva minute.Bine ca nu era departe. Cautam un loc de parcare cand m-a sunat Liu:

Liu: Mama, mi-au dat drumul din arest! Ce s-a intamplat?

Eu: Casa noastra a luat foc si..

Liu: Jeff e bine?!!

Eu: E.. E la spital, acum am ajuns si eu aici.

Liu: POFTIM?!

Eu: Ia abutobuzul pana aici, nu mai am timp sa te aduc. Urc la Jeff sa vad in ce stare e, nu te alarma, politistii mi-au spus ca nu e foarte grav..

Liu: Ma…

Am inchis telefonul. Nu voiam ca Liu sa se ingrijoreze. Chiar sper ca Jeff sa nu fie intr-o stare grava. Am intrat cu oarecare remuscari pe usa spitalului. Am aflat camera de la caserita si am plecat intr-acolo. Voiam sa-mi pastrez calmul. Astfel de lucruri se intampla tot timpul… Astfel de lucrui se intampla tot timpul? Asta era replica care imi navalea gandurile dupa fiecare crima pe care am facut-o. Dar de data asta e altfel. Nu vreau ca persoana in cauza sa moara! Nu vreau ca Jeff sa moara!

Pulsul mi se accelera, si o data cu el si pasul. Nu ma puteam concentra, ma gandeam doar la ce se poate intampla. Nu stiam pe unde merg, imi lasam corpul sa mearga singur, sa urmeze calea unei mame nezorientate spre copilul ei ranit. Aveam lacrimi in ochi. Deodata m-am ciocnit de un barbat. Era Peter.

Peter: Unde ai fost?!

Eu: Am fost la sectia de politie incercand sa-l ajut pe Liu sa iasa de acolo!

Peter: Cum? Liu a..

Eu: Dar tu unde ai fost?! Unde ai foat zilele astea? Nu ai mai venit acasa!

Peter: Eu.. aa..

Deodata, pe scari urca grabit Liu. Sudoarea I se scurgea pe fata, acesta oftand si pufnind cand toti rarunchii.

Liu: Jeff.. E bine? ...

Eu: De ce esti transpirat in halul asta?

Liu: Am.. Am alergat pana aici. Autobuzul venea abea peste jumatate de ora.. a spus el dintr-o suflare. Nu puteam sa.. astept atat..

Peter: Jeff e bine.. Arata altfel, dar e bine.

Eu: Arata altfel?

Atunci Peter s-a dat la oparte din fata usii si a deschis-o. Jeff dorme pe patul rece al spitalului. Totul era schimbat. Avea parul negru si pielea alba ca varul.

Peter: Asta au fost consecintele.. Isi va reveni curand, nu va sta mult timp in spital.

Atunci Jeff si-a deschis ochii. Erau albi in totalitate, doar o mica pata, pupila, neagra. Toti 3 ne-am speriat. Dupa reactia lui Peter mi-am dat seama ca nu l-a vazut decat dormind. Ochii lui de un albastru intens s-au transformat in , cu siguranta, cei care vor atrage multe priviri in viitor. Asta nu e bine.. Cand cineva se simte parasit si ciudat, respins de toti ceilalti, constinta firava il indeaman la lucruri traznite.. La lucruri.. …

Jeff: Ce.. ce s-a intamplat?

Peter: Casa a luat foc.. Sti cumva din ce motiv?

Eu: Nu, Peter! Baiatul e la spital! Are nevoie de odihna, am incercat sa-l fac pe Jeff sa nu sa gandeasca la asta, nu voiam ca rautatea si ura sa sa prinda radacini..

Jeff: Liu! Ai iesit din arest!

Liu: Tot datorita tie, frate. Politistul de la sectie mi-a spus ca, datorita incendiului, au prelevat destule probe pentru a-si da seama ca acei batausi au fost defapt atacatorii, si ca ei au dat foc casei..

Eu: Liu! Nu-l mai fa sa se gandeasca la asta! A trecut deja prin prea multe. Jeff, incearca sa adormi, am incercat eu sa ma linistesc singura, insa nu a functionat.

Jeff: Ce e asta? De.. de ce am parul negru?! A spus el, luandu-si o suvita in palma.. Si de ce am pielea alba?! .. si si-a observant mainile.

Atunci a sarit din pat si a inceput sa-si studieze noua culoare a pielii.

Jeff: Ce nai..? Cine a dat foc casei?!

Eu: Jeff, punete inapoi in pat, nu te poti ridica inca.. am incercat sa-l prind si sa-l asez in pat insa acesta se zbatea.

Liu: Nu-ti mai aduci aminte? Batausul..

Atunci Jeff a intepenit, uitandu-se in gol cu o privire de gheata. Aceeasi privire pe care o avuse si Peter cand si-a adus aminte de intalnirea nefericita..

Jeff: Mama..

Eu: Jeff, trebuie sa..

Jeff: Vreau sa merg acasa.

Peter: Doctorii au spus ca te putem lua abea peste o saptamana.

Liu: Mai rezista, campionule.

Jeff: Pot sa fiu lasat singur?...

Peter: Desigur, fiule. Sa mergem. Avem mult de cauatt un hotel unde ne putem caza, in orasul asta nu prea sunt, nu vin turisti..

Avea dreptate. Orasul nu este prea vizitat.. Aveam doar cateva restaurant si unul sau doua hotele darapanate. Mai si bantuie huligani si criminali pe strazile astea, nu-I de mirare ca majoritatea spun ca-I un ‘oras bantuit’. Asa ca am plecat impreuna spre a gasi un hotel.

Melodie propusa de MetalheadKawaii.

Am incercat sa gasesc o poza cu Jeff inainte de a-si deforma fata. Admirati, dar nu atingeti!