🪷8🪷

452 52 3
                                    

《Taehyung pov 》

Nu dupa mult timp ajungem lângă castel unde cred că locuiește iubitul lui Jin ,acel Joon.

-Joon dragule,spune Jin și aleargă în spre el și îl sărută cu pasiune.

-Buna iubitule,..oh hey,spune când mă vede.

- H-Hey,spun mai mult în șoaptă ,făcând cu mâna puțin rușinat. Totuși el este un rege,iar eu ,păi, un țăran.

-Dragule, el este prietenul meu cel mai bun Kim Taehyung.

-Încântat de cunoștință,spune și îmi întinde mâna.

-L-La fel,spun și îl apuc de mână, iar el mă trage la el în brațe și mă ține acolo strâns câteva secunde bune.

-Joon dragule ,îl sufoci,spune Jin și chicoteste.

-Oh,scuze,scuze Tae,când îmi spune așa mă înroșesc.

-Nu-i... nimic.

-Haideți înăuntru.

Jin dă din cap fericit,în schimb eu nu prea vreau să merg cu ei înăuntru.

-Jin, eu n-nu vreau.

-De ce TaeTae?

-E totuși castelul regelui, nu putem intra așa.

-TaeTae ascultă-mă, acum este și castelul meu cât timp stau aici și în plus regele e unchiul meu ,și chiar ține mult la Jin ,îi place să vina pe aici și de multe ori la întrebat de ce vine singur, Jin i-a zis că vrea să i-a un prieten, însă se gândea că el nu va accepta ,însă unchiul ia spus că poate să vină cu mare drag și că vrea să îi cunoască prietenul ,deci poți veni chiar și unchiul vrea să te cunoască.

- Bine,cedez cu toate că încă parcă mă reține ceva de-a intra.

-Așa vezi,acum haideți!

L-am luat pe Jin de braț și am intrat înăuntru cu Joon în fața noastră.

Dupa două minute ajungem în fața uși, pe care Joon o deschide repede și ne face semn sa intraram, apoi intră și el si închide ușa.

-Haideți în camera tronului unde este unchiul meu ,vreau sa te prezint acum Tae.

Dau din cap scurt și îl urmez tăcut.

Merg cu cei doi iubiți în spre o ușă mare din lemn de culoare maro pe care de data asta Jin o deschide iar apoi intrăm toți și ne îndreptăm către regele care state pe tronul lui ,iar alături mai erau puse doua de aceeași mărime ,dar puțin mai mici ca-și al regelui ,pe unul se află regina și pe celălalt un băiat destul de frumos ,cred că este fiul regelui și reginei.

Când ajung în fața lor fac o plecăciune, apoi îmi trag puțin de rochia pe care o port.

-Buna ziua înălțimea ta ,de-asemenea Reginei și prințului.

-Oh puiule nu trebuie să te apleci,spune regina și apoi chicotește.

-Adevărat nu este nevoie și bună și ție, tu trebuie să fi prietenul lui Jin ,corect?

-Da. Spune încercând să nu mă bâlbâi.

-Nu trebuie să îți fie rușine, te cunosc ,Jin mi-a spus despre tine,chiar ne pare bine să te cunoaștem în sfârșit.

-Și mie îmi pare bine înălțimea ta.

Mă uit în jur, totul este minunat,covorul lung roșu, draperiile de un roșu închis, perdele albe, candelabrele frumos luminate și tablourile, toate erau superbe însă unul îmi atrage atenția, este tatăl meu în tablou.

-Este domul Kim. Prietenul meu cel mai bun a murit acum 6 luni. Spune regele cu o voce tristă.

- Îl-Îl cunosc.

-Este și normal lucuia în satul de unde vi tu cu Jin.

- E-Este tatăl meu,spun și simt cum lacrimile îmi invadează ochii.

-Nu am știut, îmi pare rău scumpule,spune regina ,apoi vine și mă îmbrățișează.

- Este în regulă.

- Știu cât de greu e să îți pierzi părinți și ai mei au murit când avream paisprezece ani ,tata în război, iar mama a fost omorâtă de un om într-o seara când venea acasă ,când am auzit alte lacrimi îmi invadau ochii,știu sunt slab ,mereu am fost așa. Dar faptul că este legat de familie,nu neapărat a mea îmi dă o stare foarte tristă.

-Scumpule nu mai plânge, te rog nu îți face bine. Și apropo foarte frumoasă rochița. Spune ea încercând să schimbe cu siguranță subiectul.

- Mulțumesc, a fost a... mamei. Spun cu pauză ultimul cuvânt încercând să îmi reglez respirația.

-Se vede, are numele ei scris în dreptul inimi.

- Eu am făcut asta cu toate hainele sale.

- Un lucru foarte frumos și demn de admirat.

- Vă-Vă Multumesc!

🪷cenușăreasa mea 🪷Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum