Asta nu e tot!

Capitolul 19: Nu stiu ce fac.

- Mike, deschide naibii usa! tip pentru a zecea oara batand cu pumnul ca o disperata in usa. Era acolo deja de cateva ore bune si chiar imi trebuia ceva de acolo. Cine naiba se baricadeaza in baie?

- Esti bolnava? Nu mai da cu pumnul in usa! imi tipa inapoi , iar eu raman nemiscata si tacuta. Eu sunt aia bolnava in ecuatia asta?

- Serios acum. Esti acolo de ore bune. Ai de gand sa iesi astazi? Si apropo, eu sunt aia bolnava aici? ii reprosez inapoi sprijinindu-ma de usa.

- Foloseste cealalta baie! imi striga inapoi si eu oftez.

- Am nevoie de ceva ce e acolo! spun lasandu-se o liniste. Am asteptat cateva clipe raspunsul lui ironic sa vina inapoi, dar vazand ca nu zice nimic, am recurs la alte metode. O sa sparg usa! ii tip de dupa cealalta parte a usii. Cateva clipe nu s-a auzit nimic, lucru care m-a enervat. M-am dat cativa pasi inapoi si am spus de data asta mult mai tare. Nu glumesc! continui si imi inchid ochii nervoasa tuguindu-mi buzele. O v-a incurca!

M-am apropiat rapid de usa, asigurandu-ma ca ma fac auzita pas cu pas, apoi am inceput sa ma lovesc intr-un fel ciudat de ea in speranta de a o deschide... sau sparge. Nu--mi prea pasa, ma simteam prea rau pentru a mai lua in calcul si usa. Fara sa-mi dau seama , incuietoarea a cedat lasand usa sa se deschida si pe mine sa cad pe jos in toata gloria mea. Primul lucru pe care l-am facut , a fost sa-mi ridic privirea spre Mike care statea rezemat de usa dormitorului sau... mancand un sandvis. Ce?

- Ok, ori m-am lovit prea tare la cap cand am cazut, ceea ce sincer sper sa fie varianta corecta, ori tu stai si mananci un sandvis in baie... de mai bine de o ora? spun ridicandu-ma incet de pe podea frecandu-mi ceafa si privindu-l pe Mike cu un interes aparte. Acesta ma privii la fel de mirat, inghitind rapid tot ce avea in gura si deschizand-o vrand sa spuna ceva. Poti sa-mi explici ce faci mai exact? intreb intr-un final expirand tot aerul strans in plamani. Acesta isi dregu vocea imediat mai apoi ridicand din umeri.

- Pai, daca nu e evident, mananc un sandvis. spuse total relaxat muscand inca odata din el. M-am strambat marind ochii, apoi i-am facut semn simplu ca am inteles.

- Bun, sa stii ca exista bucatarie si ma rog... nu vreau detalii! spun rapid apoi imi apuc rapid geanta de langa chiuveta si pac alti cativa pasi inapoi. Te las... sa-ti mananci... sandvisul in liniste atunci. spun si ies rapid ajungandu-mi cate am vazut. Doamne!

 Am ignorat orice alt aspect apoi am inchis usa incercand sa uit tot ce am vazut mai devreme, asezandu-ma pe marginea patului. Am stat cateva clipe apoi mi-am varat mana in gentuta , scotand cateva pastile de cap si bineinteles telefonul, pe care l-am apucat imediat verificand mesajele si apelurile. Din fericirenu primisem niciun semn de viata de la nimeni. Am oftat obosita apoi mi-am lasat telefonul pe noptiera ignorandul mai departe.

Chiar as fi vrut sa primesc un apel, mesaj sau macar un semn din partea lui Darcian sau Emily. Ultima saptamana a fost destul de derutanta pentru mine si ma simt din ce in ce mai ciudat... si rau. Exceptand ciudatul din baie care mananca un sandvis si care din intamplare e fratele meu si deasemenea ignorand si starea mea de spirit si faptul ca ma simt intr-un hal fara de hal si desigur tot mai rau, nu pot vedea ce poate merge mai prost. Adica serios acum, chiar am senzatia ca ceva se intampla si cei doi ma evita , banuiala crescand tot mai mult.

Gandurile mi-au fost intrerupte de catre un ciocanit in usa, facandu-ma sa realizez ca ma holbam in gol in timp ce ma jucam cu degetele neindemanatic. Am murmurat un intra facandu-ma pe mine insami sa ma stramb. De cand conteaza politetea asa de mult in casa asta? Mi-am scuturat capul rapid apoi am privit cum usa se deschide, pe ea intrand mama cu un pahar de apa in mana.

- Te simti mai bine, Eve? Ma intreaba iduiosata de parca ar vorbii cu un copil de 4 ani. Am clatinat din cap in semn de nu stiu apoi i-am apucat paharul tinandu-l in mana. Am de gand sa iau o pastila. Mama a zambit stins apoi m-a privit cu interes pret de cateva secunde, derutandu-ma.