Capitolul 23

175 12 3
                                    

Draco stă singur în fața focului care luminează încăperea.Nu vreau să dau ochii cu el mai ales acum,și nu pentru că o alege mereu pe ea,ci pentru că eu nu pot privi pe nimeni în ochi.

A început să nu mai îmi pese cu cine stă în timpul său liber,în fond nu îl cunosc.Poate că este la fel ca ea,și,chiar dacă nu știu motivul pentru care la părăsit în urmă cu câteva luni,dacă acum și-ar cere scuze,l-aș ierta.

Are o putere mare asupra mea,în fond eu sunt vinovată pentru asta.L-am lăsat să mă domine și să pună stăpânire pe mine,chiar dacă  el poate nu este conștient de asta.

Am trecut nepăsătoare pe lângă el;nu s-a deranjat să-și întoarcă privirea către mine,nu că i-ar păsa.

Încerc să mă adun;încerc să mă gândesc la o soluție.

Dacă i-aș spune lui Teddy?

Nu îi pasă.

Dar este geamănul meu.

Contează că sunteți rude?

Dar Lorenzo?

Vrea doar să te folosească.De ce ar vrea să fie prietenă cu tine?Uite în ce hal arăți!

Sunt tot eu.Sunt aceeași persoană,doar că am trecut prin multe.

Prin momente în care niciun adolescent nu ar trebui să treacă.

M-ai omorât,șoptește o voce din capul meu.

Nu,nu tu!

-Nu am vrut,a fost doar un accident,șoptesc cu lacrimi în ochi.

Eu sunt moartă,iar tu trăiesti.Ce contează dacă a fost sau nu un accident?

-Taci!

Eram prietene.Cele mai bune.Cum ai putut să-mi faci asta?

-A fost un accident,repet.Nu am vrut să mori.

Dar acum sunt moartă.Crezi că te pot ierta?

-Ești una dintre cele mai mari regrete ale mele.Iartă-mă...te rog.

Vocea din capul meu s-a oprit odată cu durerea cutremurătoare.

Îmi târăsc picioarele spre ușă pentru a merge în locul unde am să mor a doua oară.

Nu vreau să fac asta.

Nu vreau să îi simt atingerile pe pielea mea fină.

-Tu ai Împietrit-o atunci la lac,nu-i așa?se aude o voce țipând.

-Am făcut-o ca să te deștept,dar văd că nu am putut!Nu vreau să te apropii de ea,Malfoy.

-Altfel ce?

-Altfel,voi recurge la miște metode care nu îți vor plăcea.

-Nu i-o pot da,murmură Draco.

-E prea târziu,planul a fost făcut.Nu cumva ai ajuns să ții la ea?

-Nu te privește pe tine asta!

Conversația dintre Malfoy și cealaltă voce a ajuns la sfârșit cu o bufnitură făcută de ușă,așa că îmi permit să continui drumul către Iad.

Îi arunc o privire în fugă;stă în picioare sprijinit de mobilă cu mâinile în părul său blond.Pare speriat sau chiar îngrozit,iar atunci când mi-a întâlnit privirea,și-a retras-o imediat pe a lui.

Nu mi-a spus nimic.A privit doar în pământ chiar și atunci când am ieșit pe ușă.

Nu știu cine este această "ea";probabil Astoria,dar acum gândul meu este altundeva.

Doar noi doiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum