Doar noi doi

Capitolul 3

-Cine e căpitanul echipei anul ăsta?mă întreabă Teddy în timp ce ne îndreptăm spre micul de jun.

După conversația neplăcută pe care am avut-o cu Malfoy aseară m-am dus direct în camera mea căci mă enervase destul.

Adică eu voiam să vorbim pentru că era mult prea plictisitoare atmosfera aceea,iar el a fost un nesimțit.

-Nu știu,reușesc să spun.Thomas era chiar bun,și mai aveam puțin în a câștiga Cupa Caselor datorită lui.

Thomas,fostul nostru căpitan,a terminat anul trecut la Hogwarts.Datorită lui ne-am perfecționat și eram doar la un meci distanță de a ne califica în finală pentru a câștiga Cupa Caselor,însă Cercetașii ne-au bătut datorită lui Harry,căutătorul lor,căci a prins în ultimul moment hoțoaica aurie și meciul s-a terminat cu un scor destul de strâns.

-Mă rog,trebuie să facem și recrutări pentru echipă,căci ne trebuiesc doi trăgaci și bineînțeles că trebuie să ne alegem căpitanul.

Îl aprob în timp ce deschidem ușa pentru a intra.

Cel mai mare avantaj în a fi Perfect este că avem camerele aproape de Marea Sală și ajungem destul de repede.

În această dimineață Teddy a ales să mă aștept pentru a merge împreună să mâncăm,și pe de altă parte avem și aceleași ore.

Privesc din instinct la masa Viperinilor și îi observ pe cei ce trebuiesc să fie Mattheo și Lorenzo dezbătând un subiectul aprins.Alături de ei sunt Malfoy,ce privește spre mâncare de parcă ar vedea prin ea,Pansy și Blaise care sunt în lumea lor,iar Crabbe și Goyle râd de mama focului în timp ce înghesuiesc cât mai multă mâncare în gură de parcă mâine s-ar sfârși lumea.

Terence stă undeva la capătului mesei și îmi face cu mâna zâmbindu-mi cu gura până la urechi.Îi răspund timid și mă așez la masă.

-Ai ceva să îmi spui?mă întreabă curios fratele meu geamăn.

-Ămm...nu cred.

-Haidee,Chelsea,știi despre ce sau mai bine zis cine vorbesc.Cine e Viperinul?

-Nimeni,îi răspund dând din umeri.

-Nu poate fi nimeni pentru că ieri v-am văzut când vorbeați la lac,iar la ora lui Plesneală când a venit să vorbească cu tine,nu pare să te fi confundat.

-Mă spionai cumva,Teddy?

-Atât de josnic mă crezi?Am vrut să vin pentru a-ți spune ceva,însă am văzut că erai ocupată,spune și îmi face cu ochiul.Te întâlnești cu cineva,Sea?continuă el.

Si brusc oul pe care îl mâncam mi-a rămas în gât.Înghit cât se poate de normal și caut pe cineva cunoscut din privire ca să scap de Teddy.

-Ohh,uite,Luna îmi face semn să merg la ea.Ei bine,ne vedem la ore,Teddy,spun și mă ridic de la masă.

Nu,nu mă întâlnesc cu nimeni.Terence e de treabă,însă nu îl cunosc și nici măcar nu-l pot considera prieten,și în plus nu sunt pregătită pentru a mă întâlni cu alți băieți.

Au trecut trei ani,Chelsea.Meriți să îți acorzi o șansă,doar nu o să mori singura nu-i așa scumpo? Asta îmi spune mama de fiecare dată când îi răspund că nu am întâlnit pe nimeni în noul an la Hogwarts.

Când Cedric a murit,mama a înțeles că vreau să fiu singură o perioadă.M-am închis în mine,iar amintirile cu el,amintirile cu noi,mi se derulau de fiecare dată când închideam ochii.Ea a văzu asta,a văzut cum mă răneam singură și mi-a arătat lumina promițându-mi că o să fie lângă mine indiferent de situație.