Capitolul 15

3 1 0
                                    

Ajunsa in fata casei, Lisa trebuia sa isi dea seama cum avea sa intre in casa fara a o trezi pe mama sa, spera sa existe o optiune alternativa celei obisnuite.

-Iva, eu nu pot intra pe usa.

- Stiu Lisa, tocmai te gandeai la cum ai putea intra in casa fara sa o trezesti pe mama ta.

Ok! Daca era ceva ce Lisei nu ii convenea in toata povestea asta, era fix lucrul acesta. Si-ar fi pus viata in pericol de nenumărate ori, dar nu putea suporta faptul ca cineva ii putea asculta gandurile mereu. O facea sa se simta atat de vulnerabila si slaba plus ca nu avea mult control pe gandurile sale, adica acum se putea gandi la ce sa manance diseara, iar doua secunde mai tarziu se putea gandi la carnea de veverita si daca aceasta este comestibila, adica mai pe scurt, era imprevizibila. Avea de gand sa lucreze ori la a-si controla cat mai bine gandurile (lucru ce era aproape imposibil date fiind circumstantele actuale) ori la a gasi o solutie de a deveni imuna la magia asta, ceea ce si facuse cu intrebarea directa ce i-o pusese Ivei:

-Iva, stii cumva daca exista vreo posibilitate de a deveni imuna la magia voastra prin care imi puteti citi gandurile? Iva se abtinea sa nu zambeasca prea tare, lucru ce ii iesi teribil.

- Nu e nicio magie Lisa, e pur si simplu o chestie a demonilor. In infern nu e ca si cum am vorbi unii cu altii asa cum facemn noi doua acum, ci folosim exact "trucul" asta.

- Pai de ce? Nu va este permis sa vorbiti?

-Ba da, dar banuiesc ca e mult mai simplu sa folosim telepatia, asa nimeni nu poate auzi ceea ce vorbim.

- Pai chestia cu cititul gandurilor nu se aplica si la voi?

- Nu Lisa. Cu voi, oamenii, e diferit, deoarece putem auzi gandurile tuturor celor din jurul nostru iar evident ca ei nu au nici cea mai mica idee dar pentru ca acest lucru sa se poata intampla intre doi demoni, trebuie sa fie stabilita o conexiune, e ca si cum ai avea nevoie de o parola pentru a accesa gandurile unui demon, deci noi intre noi ne putem tine gandurile private.

- Pai si eu de ce nu pot face asta? Habar nu ai cat imi doresc putina intimitate.

- Nu iti pot raspunde la intrebare, Lisa, dar daca te consoleaza catusi de putin, promit ca voi incerca sa iti evit gandurile pe cat de mult posibil.

Nu era tocmai ce Lisa cauta, dar nu avea de gand sa dea cu piciorul la putina intimitate a gandurilor sale, asa ca accepta oferta Ivei fara a sta prea mult pe ganduri.

- Vino, cred ca stiu cum putem intra in casa!

Lisa spera sa nu fie nevoie de prea mult efort, deoarece simtea cum membrele usor usor incepeau sa o lase. Parea ca toata energia consumata in timp ce trecea de la o viata la alta se transpusese in realitate. Nu putu sa nu isi puna un semn al întrebării cand vazu ca Iva se oprise fix in fata usii, adica fata se ruga ca nu cumva sa bata la usa, pentru ca iadul s-ar fi dezlantuit, la propriu.

- Iva , ce faci!??

Intrebare la care Iva evitase sa raspunda, facandu-i doar semn sa-si tina gura inchisa, ceea ce era ciudat dat fiind faptul ca ea urma sa fie cea avea sa faca dita mai scandalul batand la usa la ora patru dimineata, ora la care toti oamenii normali la cap dorm, printre acestia numarandu-se si mama Lisei. Nu ii mai ramasese decat speranta ca mama ei sa aiba mila de ea si macar sa o certe dimineata. In timpul ritualului astuia, Lisa deodata ramasese gura casca, deoarece Iva nu batuse la usa, ea defapt o deschisese ca si cum aceasta nu ar fi fost incuiata vreodata.

- Ce!? Cum ai facut asta!? Si asta e vrun truc al demonilor? Ma poti invata si pe mine?

Iva se uita la dansa cu o privire dezamagita si uimita in acelas timp, era o privire ce exprima ceva de genul: "Ce ma? Tu esti pe bune acuma?"

- Desigur ca te pot invata, Lisa. Trucul se numeste: MEREU VERIFICA SA VEZI DACA USA E INCUIATA, PENTRU CA ACUM SIGUR NU ERA!

Ei bine, acum privirea ce Iva i-o aruncase Lisei avea mult mai mult sens. Nu ca nu s-ar fi bucurat ca usa era deschisa, doar ca era putin ciudat, deoarece mama sa nu uita niciodata sa inchida usa. In acel moment inima incepuse sa ii bata mai tare la gandul ca s-ar fi putut intampla ceva cu mama sa, de aceea o daduse pe Iva la o parte si alergase, pe cat de silentios posibil pana la etaj pentru a se convinge ca mama ei era in siguranta. In timp ce urca scarile se ruga ca horusii sa nu fi afla unde locuieste, pentru ca altminteri ar fi fost o adevarata problema. Odata terminat de urcat scarile, se dusese tiptil pana in fata camerei mamei sale, deschizand usa pe cat de usor posibil. Fata rasufla usurata cand vazuse ca mama sa dormea neintoarsa, intrebandu-se daca ar fi putut sa o tina in siguranta de acum incolo dat fiind toate lucrurile ce se intamplau in viata sa in ultima vreme. Era o intrebare la care Lisei ii era frica sa raspunda, de aceea incerca sa si-o stearga din cap, asta pana in momentul cand ar fi reaparut. Tot ce mai avea de facut era sa mearga sa o salute pe Iva, sa inchida usa de la intrare, sa se schimbe in pijamale iar dupa aceea ar fi putut profita la maxim de putinele ore de somn pe care le mai avea la dispozitie inainte ca alarma sa o trezeasca. Dupa ce coborase, se oprise fix pe ultima scara pentru a observa scena ce se desfasura fix in faca ochilor sai. Chic inca dormea pe canapeau din living imbracat cu hainele cu care fusese ziua precedenta la scoala, pana si papucii tot in picioare erau, iar in picioare in fata sa era Iva, care parea sa il admire ca si cum acesta ar fi fost vrea piesa de muzeu. Parea atat de fascinata de felul in care Chic sforaia ca un porc mistret, incat Lisei ii era mila sa o distraga, dar chiar avea nevoie de somn, asa ca se prefacuse ca tuseste usor, fara a da de banuit faptul ca se holba la Iva de cateva secunde bune. Iva cand auzi aceasta magnifica tuse parca se trezi dintr-un vis frumos, scuturandu-si capul de doua ori pentru a fi sigura ca totul e real.

- Totul e in regula?, intrebase Iva.

Lisa se limitase doar la un semn al capului, ce ar fi trebuit sa ii transmita Ivei faptul ca totul e bine.

- Foarte bine atunci, ne vedem in cateva ore la scoala si o lua pe Lisa intr-o imbratisare asa scurta incat fata nici nu avu timp sa reactioneze, dupa care iesi pe usa larg deschisa fata a scoate nici cel mai mic zgomot, adica parea ca pluteste, nu ca merge pe podea. Dupa plecarea Ivei, Lisa incuiase usa, ii arunca o alta privire dulce si plina de multumiri lui Chic, dupa care urca in camera ei si se arunca in patul moale cu tot cu haine, adormind imediat de cum inchisese ochii.

Dragoste demonicăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum