Pentru Maya Miller, cea mai problematică și ciudată studentă în viață, lucrurile iau din nou o întorsătură neașteptată.
Rămasă șomeră în toiul iernii, Maya se vede obligată să își falsifice CV-ul pentru a se angaja la singura firmă de publicitate c...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Eu privesc ninsoarea ce cade frumos.
El privește fix la mine.
Încerc pe cât posibil să evit contactul vizual cu el ca să nu vadă cât de incomod mă simt. În momentul acesta un atac terorist ar fi atât de bine primit. M-aș descurca mai bine cu o bombă decât cu un Julian pe cale să explodeze.
— Te poți explica?
— Da, dar nu vreau.
Apuc cana cu ciocolată caldă și sorb din ea, încercând să îl ignor. Îi pot spune întregul adevăr despre situația în care mă aflu, dar știu că nu mă va crede.
— Chiar dacă taci mâlc acum, continuă. Știi foarte bine cât de influent sunt și că pot afla doar cu un singur telefon ce se întâmplă.
— Sper să rămâi fără credit.
În momentul în care îmi ridic ochii asupra lui, golul din stomac se mărește. Și nu din cauza că nu am apucat să mănânc nimic, ci din cauza modului în care Julian mă privește. O combinație între "aș vrea să îți rup gâtul" și "sunt îngrijorat pentru tine".
Prima pare mult mai realistă.
—De ce ai mințit în CV, Maya?
Observ că mi-am terminat băutura, iar lui tot nu îi răspund. Unu la mână, știu că m-aș bâlbâi în ultimul hal, și doi la mână, mă va crede mai nebună decât o face deja.
— Nu ai ce face cu viața ta? continuă cu asaltul de întrebări.
Ridic mâna spre un chelner ce pare super drăguț, și îi mai cer încă o băutură. E pe banii lui Julian până la urmă. Dar când palma sa se lovește în masă, atunci clachez.
— Ce vreți să auziți, domnule Julian? mă răstesc poate puțin prea tare la el. Că am rămas în toiul iernii fără loc de muncă? Sau că nu mai am unde locui? Sau că nu am mai mâncat de zile bune pentru că nu îmi permit nici măcar un covrig?
Dacă știu ceva, este că Julian urăște minciuna. Nu oferă niciodată o a doua șansă, indiferent de cine i-a greșit. De aceea am decis să îi spun adevărul, pentru că știu că oricum ar fi aflat din alte surse.
De data asta îndrăznesc și îi susțin privirea. Mi se pare atât de greu să îl privesc acum mai mult decât un simplu profesor. Faptul că este președintele uneia dintre cele mai mari firme având o asemenea influență în lumea afacerilor, este de necrezut.
