~Capitolul 5~

118 15 5
                                    

-Te sun eu mai târziu, mami. (...) Da, am grijă de mine și da, o să cumpăr lapte în seara asta. (...) Pa, pa.

~Zilele în care mama e la serviciu până seara târziu sunt chiar nasoale. Adică e ok, ea nu e acasă și pot sta degeaba, uitându-mă la un serial și mâncând căpșuni cu ciocolată și frișcă sau floricele cu unt, sau să o chem pe Ana sau să vorbesc cu oricine fără să mă ascund când intră ea în cameră, dar...tata? Mă înspăimântă ideea cum că sunt doar eu și el, de obicei înjură și e foarte violent. Dar poate va fi ok azi, poate că nici nu va ajunge înaintea mamei. M-am așezat în pat și m-am răsucit pe o parte, băgându-mă sub plapuma lăsată de dimineață. Dacă va ajunge tata, mă prefac că dorm și m-am scos.~

Hei, frumoaso! Ce mai faci?

~Nu-mi vine să cred că am uitat de el. Adică simt că...sunt liberă și că nu mai am nicio problemă când vorbesc cu el.~

Bună! Acum m-am băgat în pat, tu ce faci? Ești bine?

În pat? Hai să nu fiu pervers...Nu e cam devreme să dormi? Eu mă plimb, știi, e frumos afară și e păcat să nu profit de vremea asta. Și da, sunt bine, dar tu? Ce ai pățit?

Nu vreau să dorm ce ai..? Totuși e ora trei , cum să dorm la ora asta? Eu nu am pățit nimic. De ce întrebi? Nu am nimic, e ok, serios, chiar nu mai insista, sunt chiar ok, serios, nu-ți face probleme, sunt întreagă, am capul pe umeri deci cred că sunt bine.

Ce tare ești,jur. Acum serios, ce ai pățit? Spune-mi că ești bine, te rog.

Sunt bine. Doar că azi e una din zilele în care stau cu tata și nu am chef de prea multe..

Tatăl tău ți-a făcut ceva? Spune-mi, vin și te iau acum de acolo dacă e așa!

~Aw, asta e așa drăguț. Sună atât de bine, parcă e una din poveștile cu Cenușăreasa . Ce să îi spun acum? Nu ne putem vedea, nici nu vreau să mă gândesc la asta.~

Nu mi-a făcut nimic azi și voi avea grijă ca nici de acum să nu îmi facă. Totuși mersi mult de grijă! 

Stai calmă, te ajut, de ce nu aș face-o?

Mai bine zis de ce ai face-o?

Ce-ți mai place să le întorci în favoarea ta...

Am învățat asta de la cei mai buni, hue,hue. Și, spune-mi, pe unde te plimbi?

De ce? Vrei să mă însoțești și nu știu eu?

Ai vrea tu.

În cazul ăsta , ai vrea tu să aflii. ”Hue,hue”.

Plagiator nasol ce ești. Caută-ți singur replicile, nu le mai fura pe ale mele!

Sau mai bine, fii tu mai drăguță, ce spui?

~Nu a spus asta! Ok, s-a luat rău de mine! Cum să spună așa ceva? Eu sunt cea mai drăguță persoană din lume! Bine, poate cea mai drăguță după mami...și după Ana..și după Cosmin,Vlad,Diana,vară-mea...Ok, bine, nu sunt cea mai drăguță, dar sunt totuși sunt drăguță! A spus-o multă lume, știu asta...Mulți , foarte, foarte, foarte mulți..Ana? Parcă printr-a treia a spus-o...Bine, cred că are dreptate.~

Scuze pentru asta,și da, ar trebui să fiu mai drăguță...

Chill, frumoaso, glumeam, ești chiar foarte drăguță, dar și foarte frumoasă!

~Oh, da, știam eu că sunt drăguță, acum chiar am dovada că mi-a spus-o cineva! ~

-Giulia, am venit acasă! Ești la tine în cameră?

~Oh, nu cred, nu acum, nu tu, te rog...~

-Da, sunt în cameră, dar am multe de făcut azi...

Scuze, dar trebuie să ies, vorbim mâine.

Dar...

~Am închis repede wi-fi-ul și începeam să mă gândesc doar la lucruri frumoase, să nu pun răul înainte și să cred că va fi bine. Și la ce mă gândeam eu? Fix la mesajele lui. Îl urăsc , am ajuns dependentă de el!  Ce băiat idiot! Caut în agenda telefonică un număr, apoi sun...~

-Ana, nu o să-ți vină să crezi ce tocmai s-a întâmplat! ...

Esti frumoasa! // Wattpad-istulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum