Schimbarea
Cap. 6O dimineata ingrozitoare! Gandesc eu cu perna pe fata si cu telefonul langa ureche ,care suna într-una. ,,E o adevărată plăcere să te trezești cu un telefon care suna în urechea ta. "
-Offf..! Strig eu incolacinduma in plapumă -Nu taci odată?! Telefon tâmpit! Iau telefonul si raspund fara sa ma uit cine are de gand sa ma deranjeze.
-Da, raspund morocănoasă si răgușita la telefon-Ce-i cu vocea ta? Aud un chicotit dulce din interiorul telefonul. Oare cine sa fie?
-De ce ma torturezi ,Ash? Ma milogesc intr-un mod dragut la el
-E ora 12 ! Daca nu iesi afara ,intru peste tine asa cum areti acum!
-Ce? Nu! Unde esti? Spun eu ridicandu-ma din pat , ametita de la prea mult dormit
-Ba da! In parc. A, da !Sa o suni pe Lucy daca vrea sa vina...,,Termina!" ,il aud pe Ash cum rade cu cineva in telefon. Ce naiba se întâmplă acolo?
-Ok, dar cu cine esti?
-Amm... Cu unul dintre tipii care au fost la mine in seara aceea. Mai exact, Calum.
-Am inteles. Ne vedem in parc!
-Ok, Case, inchid telefonul, ma indrept catre baie si ma uit in oglinda. Doamne, cum imi sta parul! Imi aranjez putin parul, imi fac spalarea zilnica si ma imbrac cu niste blugi scurti si un maieu larg , pana la buric.
-Josh! Esti in casa? Cobor scarile .Usa camerei lui e deschisa. Ciudat. De obicei e inchisa mereu.
Il privesc pe fratele meu cum isi scoate haine din dulap, punându-le intr-un bagaj imens.
-Ce faci? Il intreb confuza-Se pare ca o sa stai o vreme singura , se intoarce cu toata fata spre mine si zaresc o vanataie foarte urata. Nu inteleg nimic, dar am dreptul s-o fac.
-Ce ai patit? Ce s-a intamplat? Nu inteleg nimic, il intreb agitata.
-De data asta am făcut-o puțin cam lată. Sa zicem ca nu m-am inteles prea bine cu un fraier si am sa merg la tata, adica la parnaie. Cam 3 ani.
Nu stiu de ce, dar parea foarte neinteresat de situatie.-Si nu te deranjeaza deloc asta? Il inteb putin confuza.
-Amm... Nu! nu pot sa cred! Baiatul asta nu e normal la cap.
-Si eu ce o sa fac? O sa fiu singura 3 ani? Strig eu iritata
-Stai linistita! Calmează-te! Am rezolvat-o si pe asta. Cum nu avem nici o ruda, o sa trebuiasca sa asculti de Luke .
-Ce ai spus? Ma uit eu incruntata. Nu pot sa cred. 3 ani ... Luke. De parca o sa ascult eu de el...
-Ce ai auzit! Si te avertizez! Daca o sa interactionezi cu el.... Pentru ca stim ca esti putin cam vulgara si tupeistă...Cand ies ,nu stiu ce o sa iti fac, dar am destul timp sa ma gandesc, ma amenință el cu o faţa de criminal. Nu imi placea faţa aia. Adica stai putin? Eu sunt vulgara si tupeista? Adica, da ,Luke e un inger si eu sunt cea rea. Am inteles.
-Da... Bine. Acum ies
-Stai! Pleci fără să il iei pe fratele tau cel mai bun in brate? Spune el sarcastic, . Ce s-a intamplat cu el?
-Ok... Unde e Josh si ce-ai facut cu el? Il intreb amuzata mergand spre el. Totusi, imi e frate.
-Nu o sa te vad 3 ani, ma strange in brate ,cred ca pentru prima data. E foarte ciudat. Ok, du-te.
O sun pe Lucy in timp ce ma indreptam spre parc :
-Hei !Ce faci?
-tocmai imi cumpar o inghetata de la magazinul nou. Tu ?cum esti?
CITEȘTI
Life is a torment (Luke Hemmings)
Fanfiction"Familie distrusa... Persoane false... Fara casa.... Luke.... Viata e un chin!"