Alexia și aventurile ei

Capitolul 23 - Mesaj neașteptat

     Picnicul se terminase de o oră. Toți intraseră în case. Afară era o căldură mare. Eu eram afară în curte admirând peisajul. Telefonul îmi bipăie. Mă uit pe el și văd un mesaj pe WhatsApp de la un număr necunoscut. Deja îmi era puțin frică. Deschid mesajul și citesc. „Bună, Alexia! Mă mai știi? Îs Dario ăla. Prostul clasei, dar frumosul :) Bff-ul Alexandrei, colega ta de bancă. Ce mai face ea? N-am mai vorbit. În fine, eu ți-am dat mesaj ca să văd ce mai faci tu. Deci, ce mai faci? Cum o mai duci?". Efectiv nu cred că ăsta chiar și-a amintit de mine. Hai să îl adaug iar în contacte și să îi răspund.

Convorbire prin mesaje cu Dario

Eu: Bună, Dario! Da, te știu. Alexandra era obsedată de tine😅 Fac bine eu! Acum sunt pe la țară. Mi-ar plăcea să te mai văd. Probabil ai o frumusețe rară în continuare, așa cum zicea Alexandra 😏😂 În fine, am dat bacul și cam atât. Tu cum o mai duci?

Dario: Jmek😅

Dario: O duc destul de bine. Și mie mi-ar plăcea să ne întâlnim. Și s-o chemi și pe Alexandra.

Eu: Grozav! Îi dau și ei mesaj. Nici eu n-am mai vorbit cu ea de ani.

Dario: Haoleu. Ce urât din partea ei că nu ți-a mai dat.

Eu: Mda... Ție ți-a mai dat?

Dario: Nici mie nu mi-a mai dat... A uitat de noi, prietenii ei cei mai buni.

Eu: Acum întrebarea e unde ne întâlnim? 😅

Dario: Prin centru.

Eu: Nu e o idee rea. STAI. MI-A VENIT UNA MAI BUNĂ!

Dario: Ia, care?

Eu: SĂ MERGEM ÎN EXCURSIE LA MUNTE.

Dario: UAU, LA ASTA NU M-AM GÂNDIT. CÂND?

Eu: Prin august.

Dario: Da, da, da, eu vreau. Sunt primul care vine.

Eu: Yey. Acum mai rămâne să o contactez și pe Alexandra.

Dario: Să mă ții la curent.

Eu: Da, da. Pa!

Dario: Paaa

Convorbire prin mesaje cu Dario încheiată

     Am vorbit și cu Alexandra. Am făcut un grup cu ea și Dario unde am vorbit toți și am planificat ca data de plecare în excursie să fie pe 7 august, iar pe 14 ne întoarcem.

     Seara a venit iar. Cam aglomerată ziua de azi. Am mai ieșit puțin afară unde m-am întâlnit cu copiii și le-am povestit că o să mă întâlnesc cu vechii mei colegi. Denisa părea tare invidioasă. Singura care părea că e fericită pentru mine era Karina. Prietenă adevărată.

Următoarea zi, 5 Iulie

Dimineața

     M-a trezit mama la 7 deoarece trebuie să plecăm neapărat. A zis că are tatăl meu o ședință la serviciu la 8:30.

     Karina trece prin fața porții, mă vede, se oprește și mă strigă. Eu mă duc la ea.

Eu: Hey!

Karina: Bună! Ce faci?

Eu: Plec la Craiova.

Karina: De ce? *zice ea dezamăgită*

Eu: Are tatăl meu treabă la serviciu și trebuie să ajungem până la 8:30.

Karina: Off, ce păcat... Când o să mai vii?

Eu: Până se termină luna mai vin o dată.

Karina: Super-duper! Abia aștept.

Eu: Și eu. Dar tu de ce te treziși cu noaptea în cap? Și unde te duci?

Karina: M-a trimis mami să iau ceva de la magazin din centru.

Eu: Aaa.

Karina: Bine, te las. Paa!

Eu: Pa pa, Karinina!

O îmbrățișez, apoi peste 10 minute plec.

Următoarea zi, 6 Iulie

La Craiova

Dimineața

     Mă trezesc la 9, ora mea obișnuită de trezit. O să merg prin Mercur, poate îmi găsesc haine pe care să le iau în excursie. Nu vreau să atrag atenția, poate Alexandra o să vrea să îi atragă atenția lui Dario. E cam nebună fetița.

     Ajunsă în Mercur, trec pe lângă Pepco, mergeam spre scara rulantă ca să cobor și să ies. Nu am găsit nimic interesant. Ce să vezi, din Pepco iese Luca V. cu veșnicele lui prietene, Rebeka și Anastasia. Wow. Ce prietenie îndelungată.

Eu: Omg, Luca, Rebeka și Anastasia! Ce faceți?

Rebeka&Anastasia: Bună.

Luca V.: Alexia Z.! Bună!

Eu: De când am vorbit cu Dario și Alexandra, parcă Universul a vrut să mă întâlnesc și cu voi!

Rebeka: Dario?

Anastasia: Alexandra?

Luca V.: De Caro mai trăiește?

Eu: Luca, ce-ai? Da, trăiește.

Anastasia: Și tot înnebunită după Dario e?

Eu: Cred că da.

Rebeka: Săraca, n-a găsit altul mai bun.

Eu: Mda... Apropo, vreți să veniți în excursie?

Anastasia: Ce excursie?

Eu: Am vorbit cu Dario și Alexandra și au zis că pe 7 august mergem undeva, nu știm încă unde.

Luca V.: Hmm, mergem și noi?

Anastasia: Eu vreau! Se mai întâmplă o dramă, ceva.

Rebeka: Da, mergem.

Luca V.: Ai auzit răspunsurile.

Eu: Grozav! O să-i anunț.

     Am discutat toți și a rămas că o să mergem la Runcu la cabana unchiului Rebekăi. Ne primește gratis când a auzit că e reuniunea colegilor nepoatei lui. Între timp, le-am mai contactat și pe Karina șiIna, două fete care au fost cu mine în clasă, care au spus să vor și ele săvină. Să nu o confundați pe Karina cu prietena mea de la țară. Sunt două fete diferite.

     Cine știe ce se mai întâmplă pe acolo cu Dario și Alexandra. Ei o să fie în centru atenției cu siguranță. Luca a zis că lui i-ar plăcea să plecăm acasa pe 15, nu 14. A rămas pe 15 că na, așa a vrut.

Un capitol destul de scurt, dar plin de detalii!

#886 de cuvinte 🌠