All cheerleaders die 1 || În curs de editare

Capitolul 8

La media este o poză cu Maddy.

Maddy's pov: 

- Crezi că ar trebui să-i scriu un sms lui Terry? mă întrebă zâmbitoare blonda din dreapta mea.

- Nu, am spus, oprindu-mă din băut.

- Nu e ca și cum l-ai salva de un raliu, el trăiește pentru asta, mă lămuri blonda.

- Cassie Decker.

- Handicapatul! țipă Tracy,

- Doamne, am spus, uimită.

Am început amândouă să râdem.

Tracy își scoase lanțul de la Terry de la încheietură, fluturându-l în fața mea. După ce l-am fixat cu privirea, am putut vedea cum aceasta aruncă încuietoarea ruptă în băutura mea. 

- Doamne, am spus, din nou, și mai uimită.

Am început din nou să râdem, de data asta mai tare.

M-am uitat în sus și am putut s-o văd pe Leena cum ne privea tristă.

- Vino aici, i-am spus lui Tracy, făcându-i semn să se apropie.

- Ce? întrebă confuză.

- Doar vino aici, am spus, îmbrățișând-o.

Puteam vedea cum ochii Leenei încep să lucească. Chiar dacă a fost prietena mea și probabil va mai fi, după ce toată corvoada asta se va termina, mă simțeam bine să văd oamenii cum suferă. De ce să fiu eu singura care trece prin asta?

Am decis s-o iau pe Tracy cu mine și să mergem în pădure. Știam că blonda nu avea încredere în mine, așa că mi-am dat seama că dacă mă prefac că sunt a ei și invers, aș putea face-o să se încreadă în mine. Așa se întâmplă în general în relații. Și sincer, sper că și la lesbience e la fel.

Când am ajuns destul de departe de ceilalți, ne-am așezat pe jos, eu începând să-i sărut corpul.

Ea începu să râdă.

- Ce? am întreat-o încet.

- De ce ești așa drăguță cu mine? mă întrebă, fericită.

Am privit în jos, în timp ce sentimentul de vină mă cuprindea.

 Leena's pov:

După ce am văzut că Tracy și Maddy pleacă în pădure, am decis să le urmăresc. Mi-era frică de faptul că Maddy s-ar putea îndrăgosti de o fată, ea niciodată nu a avut astfel de orientări. Dar din comportamentul celor două, asta părea. Voiam să mă conving singură.

Am început să merg prin pădurea întunecată, printre tot felul de buruieni.

Am ajuns în sfărșit la acestea. Le-am putut vedea cum se sărutau, Maddy fiind peste Tracy.

Lacrimile au început să-mi curgă șiroaie când le-am văzut pe cele două. Mi se făcea rău, așa că mi-am dus instinctiv o mână la față. Nu se putea ca asta să fie adevărat.

Hanna's pov:

După ce Leena a plecat nu știu unde, am început să mă uit la adolescenții de jos ce se distrau, radiau de fericire. Cu excepția lui Manny, desigur.

Am fost trasă din gândurile mele de o lumină puternică ce venea de lângă mine. Când mi-am întors privirea, am putut vedea că lumina venea de pe pătura roșie, mai exact din piatra care Leena zisese că mă reprezintă. Lumina era de culoare verde. 

Păreau normale, însă deodată, un ametist a început să lumineze și el, culoarea luminii ce provenea din acesta fiind mov, de asemenea, dar nu orice fel de mov. Un mov închis, ciudat, iar roca a început să vibreze și să scoată sunete ciudate, aproape începând să zboare. 

M-am dat în spate, speriată. Deodată am văzut-o pe Leena venind spre mine nervoasă și plânsă.

Am vrut să iau roca mov în mână, însă Leena acoperi, înainte de a-mi duce la îndeplinire obiectivul, toate rocile și le luă.

- Ce nu e bine? am întrebat-o agitată.

- Las-o-n măsa! zbieră Leena. 

- Leena! am strigat după ea, în timp ce aceasta dispărea.

Martha's pov:

Deodată am putut vedea cum o mașină oprește lângă noi, farurile acesteia luminând toată pajiștea întunecată. 

Toți ne-am oprit din ceea ce făceam, ațintind cu privirea mașina.

- Manny! Vino aici! Vreau să vorbesc ceva cu tine, i-am spus încet.

Acesta veni imediat la mine.

- Da? 

Terry's pov:

După ce am parcat mașina, Vik veni spre mine.

- În trei, frate, am auzit din partea a doi băieți și o fată brunetă pe care nu o cunosc, care plecau prin pădure.

Martha's pov:

- Ea e într-adevăr supărată rău, îi spuneam lui Manny, ce se pare că era cu gândul în altă parte.

Terry's pov:

- Ce mai faci, frate? mă întrebă Vik.

- Ce a mai rămas de băut? l-am întrebat serios.

- Încă mai avem câteva beri, îmi spuse îngrijorat.

- Am eu față de o bere?

- Nu, omule.

- Uite, băi, nu te-am mai văzut de o veșnicie, câine. Băi, spuse George în timp ce ținea o țigară în gură.

George veni spre mine, urmat de Ben. Am dat noroc cu ei.

- Dă-i omului o înghițitură, băi, spuse Ben.

- Hei, vrei un fum? mă întrebă George, întinzându-mi țigara lui.

George începu să tușească.

- Nu nu nu nu nu nu nu, începu Ben.

- Nu tu, omule, spuse amuzat Vik, bătându-l pe George pe umăr.

Le-am văzut pe Maddy și Tracy cum veneau din pădure. Nu m-am mai concentrat la băieți, am putut auzi doar câteva replici:

- Dă-mi un fum.

- Nu, nu poți avea orice, omule.

- La naiba, Manny.

- Dă-mi un nenorocit de fum.

Când m-au văzut, cele două s-au oprit din râs și zâmbit, uitându-se speriate la mine.

Toți s-au oprit, simțind tensiunea dintre noi. 

Eram împărțiți în două tabere. Prima era formată din mine, George, Vik și Ben, iar a doua din Maddy, Tracy, Martha, Hanna și Manny.

Am început să merg spre fete. 

Abia începe distracția.