Capitolul 26

72 14 2
                                    

La media este o poză cu George.


Vik's pov:

- Uite, m-am gândit mult, i-am spus sincer antrenorului.

- Ca să împrumuți hainele surorii tale? mă întrebă arbitrul.

- Nu fi un nemernic, Vik, spuse antrenorul.

- Nu, dați-vă dracu, le-am spus, nervos.

- Ești un fătălău! au țipat ambii.

Am plecat de lângă bătrânii ăștia, ducându-mă spre ieșirea școlii. Am auzit pași din spate, așa că m-am întors.

Nu am avut timp să reacționez, pentru că Terry a intrat cu toată puterea în mine, împingându-mă, eu căzând pe jos, el rămânând în picioare.

S-a pus deasupra mea, astfel încât nu mai aveam șansa să mă ridic.

Și-a dat jos casca, nervos.

- Crezi că te voi lăsa să renunți? țipă la mine.

Am oftat, dându-mă bătut.

Acesta mi-a întins o mână pentru a mă ajuta să mă ridic.

M-am ridicat, neavând de ales.


DUPĂ CÂTEVA ORE:

Maddy's pov:

- Bună, tată, eu și cățelele, fetele, vom sta acasă la Maddy în seara asta, pentru că avem o mulțime de numere care trebuie studiate și repetate și celelalte. Deci, cred că ne vom vedea mâine, spuse Hanna, vorbind la telefon.

Leena se tăiă din nou la mână, făcându-mi semn.

Am dat negativ din cap, scârbită de ceea ce am ajuns să fiu.

Nu suntem într-un film cu vampiri, la naiba.

- Nu munci prea mult. Noi te iubim. Bine, la revedere. Pa tată, spuse Hanna, după care închise apelul.

În cele din urmă am acceptat ce mă puse să fac Leena, luând o gură mare din sângele ei.

Hanna se așeză pe un fotoliu, liniștită.

- Deci, va trebui să fac asta tot timpul de acum, am concluzionat, dezamăgită.

- De unde ai asta? se trezi Hanna întrebând-o pe Martha, referindu-se la telefonul ei mobil.

- Nu e ceara ta de albine, îi răspunse Martha tăios.

- Pot să-l folosesc un minut? o întrebă Tracy, fără a se întoarce spre ea.

- Eu doar voi continua să ucid oameni nevinovați, i-am spus Leenei.

Aceasta mă șterse pe mâini de sânge.

- Și sunt singura căreia îi pasă de asta, am continuat.

- Haide, Martha, trebuie să-mi verific Facebook-ul, continuă Tracy.

- Nu! țipă Martha.

- Nu trebuie să omori, putem face în așa fel, îmi spuse Leena, arătând spre mâna ei.

- Martha! țipă Tracy.

- Lasă-mă în pace! zbieră Martha.

Deja simțeam că o să mor aici cu nebunele ăstea.

- Martha, calm! Tracy, poți folosi computerul meu. Hanna, Leena, uitați-vă la aceste cățele. Trebuie să fac un duș, am spus, ridicându-mă din pat.

- Suntem o familie acum. Vă place sau nu, familiile se mai ceartă, spuse Leena.

- Da, bine, eu nu prea am nevoie de o familie, așa că... , am început.

- Păi, dacă avem noi nevoie de tine, Maddy? mă întrebă Hanna.

Toate patru s-au uitat atente la mine.

Am zâmbit timidă, plecând spre baie.


George's pov:

- La naiba, șefu, i-am spus lui Terry.

Tocmai ne aflam pe lângă Sticks, uitându-ne la cadavrul lui Manny, sprijinit de trunchiul unui copac.

Mă aflam pe vine, uitându-mă atent. Cadavrul blondului era la fel ca și cel al lui Ben. S-au transformat la fel. Ceva nu era clar în regulă. Și avea legătură cu Leena.

Terry stătea în spatele meu, frecându-și mâinile din cauza frigului, deoarece venise doar în maieu pe frigul ăsta.

- Trecem la nivelul următor, i-am spus, serios.

- Să-l luăm pe Vik, îmi spuse, plecând.

M-am conformat, urmându-l, însă nu înainte de a mă mai uita pentru ultima oară la Manny.



All cheerleaders die 1 || În curs de editareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum