Sărută-mă din când în când

4.Marea mahmureală✓

~Ivy ~

Ivy nu își mai aminti momentul în care plecase până la baie să își retușeze machiajul, iar Holly rămăsese să se joace "Niciodată nu am..." așteptând ca ea să se întoarcă. Dar când se întoarse găsi o Holly pe jumătate întreagă, fiind beată criță povestind băieților aceia care abia o cunoșteau și nici măcar nu erau interesați de povestea ei cum se îndrăgostise în Ajunul Crăciunului și avusese primul sărut, apoi inima frântă. Dacă ar fi să dea timpul înapoi nu ar mai merge la baie și ar lua-o pe Holly și i-ar aduce mințile la cap. Merse în partea cu grupul de băieți chiar dacă se simțea stânjenită de asta după comportamentul prietenei sale și încercă să îi atragă atenția lui Holly. O trase de mână, dar Holly mormăi ceva enervată pe care ea nu-l înțelesese din cauza tonului prea jos pe care îl folosise. O mai trase o dată de mână.

- Nu am terminat de povestit! Lasă-mă în pace, Ivy, ești ca o mamă, vorbi ea căscând și stergându-și lacrimile, și să continuăm băieeețiii. În praaagul anuului nooou el-ee-l mă săărutase și-șși-

- Haide, Holly.

Ivy o trase de mână și o ridică în sus. Corpul lui Holly se mișcă dintr-o parte într-a alta, fiind pe cale să se răstoarne, până ce Ivy o prinse cu ambele brațe și se comportă ca un punct de sprijin chit că era mai mică decât ea și la înălțime și în greutate. Până la urmă, pentru ce sunt prietenii? Dacă nu pentru ajutor când ai nevoie.

- Uite, vedeți băieți nu mă lasă în pace. Se comportăă caa și cum ar fi mama. E uun picc nebună, crede căă e mama, înțelegeți? Fusese o tentativă de glumă atunci când era beată, dar nimeni nu râse. De ce nu râdeți? Era o glumă. Of, bine nu știți voi ce e ăla umor.

- E timpul să mergem, Holly. Haide!

Ivy o trase de braț și încercă să se strecoare prin mulțimea de oameni, dar Holly se împiedică fiind pe cale să cadă. O strânse și mai tare și o rezemă de perete. Avea nevoie de ajutor, iar nimeni pe care abia cunoscuse nu se vedea prin preajmă. Nici măcar Elliot nu se vedea prin preajmă să o ajute. Părea ca toată lumea care îi putea fi la îndemnă se evaporase intenționat. Oftă și își depărtă un fir după ureche. Corpul prietenei sale era greu, mai ales când aceasta nici măcar nu se chinuia să depună vreun efort să încerce să se miște. Fusese o idee proastă să o lase singură. Una foarte proastă. Atât de proastă încât dacă ar putea ar plânge. Dacă ar da timpul înapoi nu ar mai pleca la baie, indiferent cât de mult rimel se scursese pe obrazul stâng fardat. O prinse din nou pe prietena ei de mână și o luă de lângă perete, așezându-i mâna dupa umăr, căutând ieșirea.

Când trecu pe lângă o masă Holly încercă să ia un pahar de punci cu alcool din nou, dar Ivy o lovi imediat cu palma stânga oprind-o și provocându-i câteva murmure supărate. Oftă în sinea ei și se plânse de prietena ei. Nu-și amintea să fii făcut ceva atât de rău încât să merite o asemenea prietenă. Fusese o elevă bună la școală, învățase mult, nu se comportase urât, în general fusese cuminte. N-ar fi trebuit atunci când Holly venise la ea în primul an școlar să se prezinte să o bage în seamă, ar fi trebuit să o ignore. Continuă să o tragă după ea pe Holly prin mulțime, având grijă să nu răstoarne sau să lovească pe cineva. Ultimul lucru de care mai avea nevoie era să se certe cu cineva din cauza lui Holly. Seara ei ar fi fost completă. Mai ales după ce aflase de despărțirea de iubitul ei. Îi trimisese mesaj în care îi cerea să ia o pauză de lungă durată. Bineînțeles că îl sunase după ce citise șocată mesajul.

Singurul lucru pe care el îl spusese era că nu mai poate, că se simte singur, plus de când plecase la facultate împreună cu Holly totul între ei se schimbase, parcă intervenise ceva. O acuzase până și că îl înșeală. Ea care era devotată relației aceasta încă de când începuse, nici măcar nu vorbise cu altcineva, interacționase cu băieți dar niciodată nu flirtrase cu ei, iar el venea și îi spunea în apel că îl înșeală. Nu îi venea să creadă ce spunea el, dar apoi înțelese. El o înșela de fapt, de fiecare dată când lipsea sau întârzia sau vorbea cu o fată, iar ea devenea geloasă, el întotdeauna spunea că era prea paranoică, dar ea nu era. Văzuse bine. Avusese dintotdeauna un al șaselea simț extrem de dezvoltat. De aceea nu se înșelase nici acum.