Jocul Umbrelor (Hades)

Prolog 🌿

E momentul s-o aduci acasă, Lordul meu. Nu va prinde apusul soarelui de mâine, în viață. Hades, mai este un mic detaliu pe care nu ți l-am menționat atunci când ți-am arătat-o pentru prima dată.

Pentru a rupe lanțurile blestemului lui Zeus, ea trebuie să pășească ca muritoare pe tărâmul tău. Să moară pentru el. Ăsta-i prețul despre care nu am avut curaj să-ți spun, din teamă că nu o să fii vreodată de-acord să sacrifici viața unei ființe inocente. Calde. Blânde. Va ajunge pe câmpiile Elysiumului, unde va domni veșnic. Însă până acolo, sânge trebuie vărsat. O inimă pură, de muritoare - consoarta ta. Sacrificiul ei pentru tine și oamenii tăi. Prețul iubirii voastre. Și nu, nu există altă cale, Hades. Mi-aș dori să existe.Știu că vei încerca să găsești o soluție să-i salvezi viața, să mai petreacă puțin timp printre oameni, speriat de regretele cu care va păși aici, însă crede-mă atunci când îți spun că nu există o cale de scăpare. Am căutat, ș-am căutat, ș-am căutat. Hades, ea o să moară. Iar moartea nu-i va fi ușoară, iar sufletul nu-și va găsi pacea. Nu pe tărâmul tău. Singura cale prin care te poți asigura că o să aibă parte de liniște este s-o aduci acasă. Și știm amândoi că un muritor nu poate supraviețui aici prea mult.

Te rog fă alegerea corectă, Lordul meu. Ești atât de aproape să obții ceea ce ai căutat în ultimele secole.

Flăcările înghit livingul. Hermes îmi prinde brațul și cât ai clipi, suntem undeva departe. Ne privim unul pe celălat; eu puțin îngozită dar de un milion de ori mai îngrijorată pentru Hades, iar Hermes preocupat. Nu știu ce conține bucata aceea de hârtie. Și nu sunt sigură că vreau să aflu.

- Pregătește-te pentru ceea ce urmează, Eliza. Hades are nevoie să ai încredere în el.
- Știi? Ce scrie acolo?

Mă aproba subtil. Privește atent în jurul nostru;

- Silas a omis câteva lucruri cu privire la destinul tău. Cu privire la modul prin care Hades își poate salva oamenii. Și nu o să permită lucrurilor acelea să se întâmple. Hades pe care-l cunosc eu nu ar permite niciodată ca cineva important pentru el să fie transformat într-un miel de sacrificiu.

Deși nu-mi spune direct ce este nevoit să facă, înțeleg foarte bine aluzia lui. Și aș minți dacă aș spune că nu mă îngrozește puțin.

- Dacă este singurul mod în care poate să-i salveze? Singurul mod în care poate să vă salveze casa?

Hermes ridică din umeri, rânjind.

- Mai de grabă și-ar înfinge propriul bident în inimă decât să permită chiar și unui strop de sânge de-al tău, de-al meu sau de-al oricui altcuiva să se scurgă pentru tărâmul lui. Da, este casa noastră. Sunt oamenii lui. Însă nu se va gândi de două ori înainte să-l ardă din temeli pentru a proteja ceea ce iubește. Iar pe tine, doamna mea? Ești lumina lui.

De asta mă tem eu. Că va face o prostie. Îmi privesc degetul mic, pe care tronează însemnul promisiunii lui de a nu-și asuma vreun risc inutil. Dacă să încerce să-mi schimbe destinul este un risc inutil?

- Nu pot să-i permit să-și sacrifice casa pentru mine.
- N-o s-o facă. Cel mai probabil deja știe exact ce are de făcut. Haide, suntem chemați înapoi.

Își întinde brațul înspre mine. Îi cuprind palma.

Prețul pentru salvarea tărâmului lui este viața mea. Ce se întâmpla cu cineva care moare acolo? Poate ar fi fost util tare să-l întreb asta.