Jessica's p.o.v [point of view]
-Jessica, te rog! Lasă-mă măcar să îţi explic totul cap-coadă. Jennifer nu ţi-a spus toată povestea. În mare parte a spus adevărul dar în unele faze a şi minţit. Spunea Damon încrezător.
-Damon, ţi-am spus o dată ,,la revedere''. Tu nu înţelegi cuvântul ăsta? Am nevoie de o pauză. Niciodată nu mi-am închipuit că tu ai putea fii vampir. Oh,doamne. Nu înţeleg de ce nu mi-ai spus de la început.
-Jessica, ţi-am spus. Îmi era frică să nu te pierd. Şi nu mă aşteptam să te răpească Jennifer şi să-ţi spună în mare parte adevărul. Nici măcar nu ştiam că trăieşte.
-Bine Damon, te cred. Dar lasă-mă te rog un timp să mă obişnuiesc şi eu cu ideea. Te-am iertat deja dar nu mai pot da ochii cu tine. A venit totul prea repede. Şi în plus trebuie să mă grăbesc pentru că trebuie să plec urgent la bunicii mei. O să mă vezi tu într-o zi. O să-ţi dau mesaj când voi fii pregătită să te văd din nou. Îmi pare rău dar asta e decizia mea şi trebuie să o accepţi.
-Bine! Te las cu o condiţie...Spune Damon supărat.
-Care e acea condiţie? Spun eu curioasă.
-Să îmi promiţi că te voi mai vedea din nou.
-Damon. Asta e clar. Dar nu ştiu cât va dura să fiu în stare să te văd din nou. Asta e prea mult pentru mine. La revedere Damon. Nu o să te uit niciodată.
-Jessica,eu...
Şi am închis uşa. Ar trebui să fie o cale în care să nu îmi mai amintesc de el. Prea multă durere într-o zi. De ce doamne,de ce sunt eu prinsă în jocul acesta murdar? Aş vrea să am o relaţie normală ca orice adoleşcent din lume. Nu regret că l-am cunoscut dar nici bine nu-mi prinde. Am să încerc să îl uit. În fine...Ar trebui să îmi pregătesc lucrurile şi am să o anunţ pe bunica că merg la cabană. O să fie încântată. Nu m-a mai văzut de 2 ani. Cred că îi este foarte dor de mine. Nici măcar nu mai ştiu aşa de bine cum este. Sper că ea şi bunicul meu sunt sănătoşi. Nu aş vrea să păţească nimic rău.
*Convorbire telefonică*
-Alo,buni? Tu eşti?
-Jessica? Oh,doamne. De când nu am mai vorbit. Ce faci? Cum eşti?
-Ehh,buni. Dacă ai ştii...
-S-a întâmplat ceva rău? Spune bunica speriată.
-Nu. Doar că vreau să vin la cabană. Îmi este foarte dor de voi. Nu v-am mai văzut de 2 ani. Atât de repede a trecut timpul. Dacă vă deranjez nu mă supăr. Pot sta şi aici..
-Doamne,cum să mă supăr Jessica? Eşti nepoata mea preferată. Poţi să vii oricând draga mea. Însă, să nu te gândeşti să vii acum. Este prea târziu.
-Buni,vreau să vin acum pentru că este drum lung până la tine. Plec acum şi dimineaţă pe la ora 07:30 voi ajunge.
-Jessica,nu îmi place ideea asta. însă dacă chiar vrei, vino. Dar ai mare grijă. Dacă e ceva să mă suni imediat. Ai grijă. Te iubesc. Pa.
-Şi eu buni,pa.
*Convorbire telefonică încheiată*
Nu am prea mult timp la dispoziţie să îmi pregătesc lucrurile dar voi fi rapidă ca un vampir. Oh, iar mi-am amintit de vampiri. Sper să nu mă mai gâdesc la ei când o să fiu la buni acasă. Trebuie să îmi pregătesc lucrurile urgent.
După aproape 30 de minute de împachetat lucrurile mă pregătesc să plec. Însă observ o oglindă şi încep să mă uit la ea. Îmi spun însuşi: ,,Vei fii bine. Nu vei păţi nimic. Eşti tânără,frumoasă. Poţi să-ţi începi imediat o altă viaţă.'' Apoi gândurile mele s-au stins când mi-am amintit că trebuie să sun urgent la taxi.
După aproape 10 minute de aşteptat văd că vine taxi-ul. Mă urc repede în el, spun destinaţia. După circa o oră taximetristul s-a oprit.
,,Hei, de ce ne-am oprit, ce se întâmplă?'' Spun eu speriată.
,,Păpuşo, ai să vezi ce te aşteaptă'' Spune un tip cu ochi verzi, păr şaten spre negru. Cred că l-am mai văzut undeva dar nu ştiu cine e...
,,Te rog,lasă-mă! Ce vrei, bani? I-ai pe toţi! Dar te rog, lasă-mă. Ce vrei să-mi faci''?
,,Ăsta e doar începutul păpuşo!''
Apoi nu mai văd nimic, nu mai aud nimic. Şi din nou cad în dulcele meu somn.......
Bang! Capitol nou. Ce credeţi că se va întâmpla? Cine credeţi că e tipul?
Dragilor, nu ştiu când voi mai posta dar vă promit că o să fie în curând.
Paşte fericit tuturor!
O zi/seară frumoasă în continuare! V-am pupat pe toţi!
