Apocalipsa după Georgescu

8

Prietenul care se cunoaște și rolul său în călătoria pe care o întreprinde Georgescu. Dincolo

Mai avea doar zece pași pentru a ieși într-o intersecție când se auzi strigat:

– Marin Georgescu!

Se întoarse: Mișu Dinuţ, ori falsul Mișu Dinuţ... O tragedie de dimensiuni planetare! Fuseseră prieteni și urmau să fie iarăși. Se uită în sus: „Cine organizează aceste tragedii, Luminăția Ta?" „Eu, îi răspunse Dumnezeu. Cu toată dragostea."

Dinuţ îl strigase din ușa unui salon de frumusețe și a intrat acolo pentru că se deranjase omul de pe scaun în timp ce o femeie îi pensa sprâncenele și le mai tăia cu forfecuța.

– Ia uitați-vă ce mai boschetar, fetele? O zi l-am perdut și să făcu dă tot rahatu'. Cum umbli bo-n halu-ăsta? Ieşti pă centru nu la periferie!

– Am avut... Am fost... Sunt urmărit, îi zise încet, aproape de ureche.

– Ce? Ce z'ce? se arătă curioasă pedichiurista, maseuza, sprâncen... în fine...

– E hahaler-ăsta, răspunse femeii și clipi din ochi lui Georgescu. Haida să-l făcem băiat giugiuca! Niţo! Niţo! Unde-i fă fat-asta? Face trotoaru'?

– Niţo, strigă și „fata lui", Niţo! O fi la treaba ei!

Niţa, o slatancă platinată, se arătă după cortina pusă în loc de uşă:

– Ce-aveți, ho! Sunteți gugu? Am fost dincolea că n-aveam cleent. A venit cleentu'? Ce să schimb la ăsta. Îi trebe o bae!

– Da' du-l la o bae, fă-l băiat...!

– Pă moşu-ăsta? Băiat? Mai bene fată. Hă-hă-hă-hă-hă...! Hai dom' pultoner, na! Neci zdrănţile nu să mai ține dă el!

– Fă, n-auzi că te plătăsc!

– Păi dă ce nu zici, mânca-ţe-aş? Ai formosu' ca să te facă fata boboc!

Georgescu a privit circul de parcă n-ar fi fost vorba despre el și a avut o mică pornire spre fugă. Doi pași avea până la ușă, o deschidea repede și ar fi alergat spre libertate... Doi pași, dar a ezitat. Așa este viața unora, când li se oferă alternative o aleg mereu pe cea mai proastă. De-asta s-au inventat păstorii de oameni. Ăștia le arată drumul corect, cu bățul noduros...

Ideea unei băi, chiar în condiții de nesiguranță îi păru foarte convenabilă. Dar hainele sale? Se concentră pe cada în care îi cerea femeia să intre.

– Dăzbracă-te, ce-ai? Nu te călăresc io formosule, ete nu mă uit la tine, na!

Apa caldă venea de la un boiler mare aflat în cameră și curgea în cascadă dintr-o țeavă largă, se așezase o baltă pe fundul căzii mari, totuși... nu se putea dezbrăca înaintea femeii încă tinere din apropierea sa... e drept cam mustăcioasă, dar... femeie.

– Nu mă poți lăsa singur?

– Ca să te speli tu? Na. Pă io ce mai fac?

– Intri după ce mă bag în baie.

S-au învoit. Femeia a revenit să-l săpunească și să-l frece cu un burete mare până s-a înroșit ca dracul. Pentru ce i se mai spune și „necuratul"? E curat dacă s-a fiert la plus 90 de grade...

– Ce spui Niţo? Mai poate? a întrebat Mişu Dinuţ care îi aștepta cu piciorul ridicat pe o măsuță, deja plictisit de compania celeilalte femei.