Indragostita de o fantoma

Capitolul 4

Au trecut cateva luni de cand m-am mutat aici. Eu cu Anne cu Elliot cu Amalia si cu Will suntem nedespartiti. Impreuna am facut o groaza de nebunii. La scoala ni se spune "Cei cinci". Datorita lui Will si Elliot suntem foarte respectati. Acum suntem in noiembrie si in ciuda partii acesteia a anului este o vreme excelenta, foarte calduroasa. In ultimele saptamani misteriosul baiat cu ochii negri nu a mai dat pe la scoala. M-am gandit o vreme la el dar am hotarat sa il uit.
Gata...acum sa ne intoarcem la prezent. Sunt in cantina la masa cu ceilalti si mananc un hotdog. Deodata Anne zise:
-E deja joi......Ce facem weekend-ul asta?
-Dormim!? mi-am dat eu cu parerea dar Amalia sari imediat in sus:
-Trebuie sa facem ceva! Deci..ce facem?
Ne-am cufundat cu totii in tacere cautand sa ne agatam de orice idee pentru a petrece weekend-ul asta.
- Am o idee! Imi urla Will in ureche atat de tare incat aproape am scuipat tot sucul pe tricoul Amaliei care statea in fata mea.
-Data viitoare cand mai strigi asa, te spanzur! am exclamat zambind simuland ca il strang de gat. El rase si ma gadila.
-Hai ....zi ce idee ai ...AZI! striga Amalia peste hohotele mele de ras.
-Pai....incepu Will dar eu l-am intrerupt zambind ironic:
-Uimeste-ne!
El se stramba la mine si continua:
- Ziceam ca weekend-ul asta sa fugim de acasa.
Incurajat de zambetele noastre uimite si totusi satisfacute Will continua:
-Ne facem bagajele cu corturi si saci de dormit si plecam cu masina mea.
-Super! Eu sunt de acord! m-am grabit eu sa zic uimita de ingeniozitatea lui Will.
-Mdea.... Si eu! zise Amalia zambind.
Doamneee...Fata asta e extraordinara...e mereu cu zambetul pe buze!
-Daca merge Lexi .....merg si eu. Zise Anne instantaneu dupa Amlia.
-Eu clar merg! Nu va las singure cu prefacutul asta! zise Elliot razand referindu-se la Will.
TRRRRRRRRRR!!!!!!! S-a terminat pauza. Oficial urasc clopotelul ala.
L-am luat pe Elliot de brat si am inceput sa-l trag spre iesirea din cantina:
-Misca-te Elliot! Deja am intarziat la chimie.
Adevarul e ca eram ultimii....holurile scolii erau pustii. Elliot ma lua pe sus si incepu sa alerge cu mine cu tot tinandu-ma in aer. Eu am ras dar imediat m-am revoltat inca zambind amuzata:
-Termina! Pot sa merg si singura!
-Tu vorbesti serios?! Chiar poti sa mergi singura?! Incepu el sa ma ironizeze dar l-am linistit cu un pumn in umar din partea mea. Cand am ajuns in fata clasei mi-am aranjat bluza putin sifonata si am ciocanit.
-Da? Zise profesorul apasat dar cand a vazut ca eram eu cu Ellliot a pufnit:
-Cat ma bucur domnisora Smith si domnule Johnas ca ne-ati putut onora cu prezenta dumneavoastra.
-Cu mare placere! Am mormait eu in barba mergand urmata indeaproape de Elliot spre o banca libera. Cand am vazut cine statea in banca din fata noastra am incremenit fiind cuprinsa de bucurie. In fata noastra statea baiatul de care m-am ciocnit in prima zi si de care m-am simtit putin.....atrasa?! Pfffff.....creier stupid! N-am fost niciodata atrasa de el! Sau poate ca da?!
Misteriosul arata foarte bine de la spate. Parul lui negru era ciufulit si statea in toate directiile. Singurul meu regret e ca nu pot sa ii vad ochii. Elliot ma trezi din aceasta stare de visare cu un cot in umar atentionandu-ma ca urma sa amestecam niste substante. Incercam si eu sa il ajut dar, cum eu nu prea ma pricep la chimie, mai rau il incurcam asa ca am hotarat sa ma las batuta. In timp ce-l priveam amestecand niste substante mi-a venit o idee:
-Unde o sa mergem?
In momentul acela substanta din eprubeta scoase o pocnitura iar eu am tresarit putin speriata. El surase si imi spuse:
-Surpriza!!! Iar intrebarea ta o sa fie un mare mister pentru tine pana maine.
-Nu e corect......m-am smiorcait eu ca un copil mic.
Dupa ore ne-am intalnit toti cinci in parcarea liceului.
-Deci sa recapitulam! Maine venim la scoala cu bagajele cu toate necesare, cu cort si niste bani si dupa scoala o zbughim, da? Am spus fericita ca maine fugim de acasa si pentru ca azi l-am vazut pe baiatul misterios.
-Da! Raspunsera ceilalti in cor hotarati.
-OK! Atunci pe maine ! Am zis si am plecat spre casa.