Capitolul 19

254 23 0
                                    

Ethan p.o.v

Astazi m-am trezit de dimineata, ca de obicei, inaintea tuturor. Dupa ce am mancat ceva, mi-am luat placa cea neagra si pantofii speciali pentru snowboarding tot negrii si am iesit mergand spre intrarea in partii inchizandu-ma la geaca.
Era putina ceata, dar cum mie imi plac lucrurile periculoase am hotarat sa o iau prin padure, prin locuri neamenajate.
M-am distrat un sfert de ora exersand scheme cu placa printre copaci.
Totul era magnific. Brazii foarte inalti erau acoperiti de zapada......prin padure am mai vazut vreo 2 iepuri albi, micuti, ascunsi sub o buturuga.
Erau la fel de draguti ca si.....Lexi.
Am hotarat sa uit de fata asta...adica ma chinui degeaba, ea nu pare atrasa de mine. Tocmai ma gandeam la ce fete dragute din aceasta micuta tabara pot sa mai atrag cand am vazut ceva dubios cazut sub o stanca inalta.
Cand am vazut, am incremenit. Era o fata intinsa, inconstienta in zapada ..... zapada era rosie in jurul capului ei. Pe frunte avea o mica dara de sange. Dar...nu era oricine.....era...Lexi. Am simtit ca mor in momentul in care mi-am dat seama cine e. De ce dintre toti de aici...de ce tocmai Lexi?!
M-am apropiat de trupul fiarav al micutei mele roscate si l-am strans in brate. O doamne e atat de rece...oare....e... vie?!
M-am gandit terifiat muscandu-mi interirul obrajilor. Mi-am lipit capul de pieptul ei si i-am auzit inima. Batea incet si rar...dar batea. Asta m-a usurat intr-un fel. Dupa aceea mi-am mutat privirile spre dara de sange de pe fruntea ei. Am examinat atent si avea o rana deasupra urechii. Am luat micutul trup care acum nu se zbatea, sau zvarcolea....acum era...... linistit. Nu-mi placea acest lucru. Am ridicat-o de jos infasurand-o si in geaca mea si am pornit in graba spre cabana.
Cand am ajuns, cabana...era goala. Toata lumea era plecata la festivitatile sportive dinaintea concursului...pana si asistentele si cabanierii.....
Nu am stiut unde sa imi duc micuta prietena care zacea mult prea linistita in bratele mele, asa ca am intrat la mine in camera si am intins-o pe patul meu dandu-i geaca jos. Am infasurat-o in vreo patru paturi groase si i-am curatat cu grija rana si i-am pus o comprtesa rece peste rana. Dupa ce am terminat de facut pe doctorul am mangaiat-o usor pe obraz. Nu-mi vine sa cred cat de frumoasa e....arata ca un ...inger. Si cand e treaza e un mic dracusor. Am zambit usor la acest gand si i-am atins usor fruntea cu buzele mele. Era rece, foarte rece.....dar nu asa cum am gasit-o in padure.
M-am asezat pe marginea patului si i-am soptit:
-Te rog, trezeste-te....nu suport sa te vad asa......
Am sarutat-o pentru a doua oara pe frunte si dupa aceasta m-am asezat pe un fotoliu fata in fata cu patul, fiind foarte ganditor. Oare cum a putut sa cada de pe stanca?! Era o destul de buna la snowboarding..... Si cum a putut sa se loveasca in halul asta!?

Lexi p.o.v

Negru...asta e tot ce vad, tot ce simt, tot ce ma inconjoara. Totul se rezuma la un singur cuvant......"negru".
Ma simt intr-un spatiu gol, plutind, nu pot sa imi controlez propriul corp....parca nervii mei nu ar mai functiona. Ma simt goala si pe dinauntru si pe dinafara. Nu vad nimic, nu aud nimic nu pot sa fac nimic......sunt inconjurata de un mare.......nimic. De multe ori mi-am dorit sa mor, mi-am dorit ca totul sa se termine.....dar daca asta e moartea nu o vreau...nu vreau sa ma simt dar totusi sa nu pot face nimic....sa nu pot auzii nimic...sa nu pot vedea nimic......Ma simt ca in spatiu....un loc unde plutesti si nu vezi decat negru si nu auzi nimic. Am o senzatie continua de cadere.... Nu-mi place senzatia....
Incep sa imi simt bratele asezate cu grija langa mine dar nu le pot misca. Incetul cu incetul incpep sa imi simt fiecare parte corpului. Pleaoape zici ca erau lipite cu scotch...cu nici un chip nu puteam sa-mi deschid ochii. Cuvintele imi stateau pe varful limbii dar buzele imi stateau lipite nevrand sa se deschida pentru a lasa cuvintele sa imi iasa din gura.
Dupa un timp, pe care nu-l pot exprima deoarece notiunea de timp e total necunoscuta mie cand sunt in starea asta, am reusit sa imi misc degetul mare putn. Mana mea mi-a fost cuprinsa de o alta mana mare si calda. Cu greu am reusit sa-mi ridic putin pleopele, astfel intredeschizandu-mi ochii. Un val de lumina puternica alba imi intra in ochi obligandu-ma sa-mi duc mainile peste ochi. Cand in sfarsit am deschis ochii....vedeam......alb.... Dupa un timp in care m-am acomodat cu lumina am hotarat sa ma ridic in sezut. Cand am dat sa imi ridic capul de pe perna o durere cumplita ma invalui. Nu m-am lasat si m-am ridicat in fund scancind de durere. Mi-am dus mana la frunte si acolo am gasit o compresa cu gheata.
-Intinde-te la loc! Imi comanda o voce autoritara dar totusi blanda.
Nu l-am ascultat, incetul cu incetul obisnuindu-ma cu durerea care provenea de deasupra urechii. Mi-am dus mana acolo si am gasit o mica rana.....am atins-o si imediat mi-am retras mana tipand de durere.
-Pune compresa la loc! Imi zise aceeasi voce dar de data aceasta, blanda.
Atunci am sesizat ca era Ethan langa mine uitandu-se la mine foarte, foarte, foarte, dar foarte ingrijorat. Nerecunoscand camera in care ma aflam am intrebat dezorientata:
-Unde sunt?
-In camera mea....imi raspunse simplu de parca ar fi spus cel mai normal lucru din lume.
Dupa ce am meditat putin, am intrebat:
-De ce m-ai adus aici?
-Pentru ca nu aveam unde sa te duc altundeva. Toata lumea e la festivitatile dinaintea concursului.
-Aaaa.... am soptit incepand sa inteleg.....
-Ce s-a intamplat .....adica dupa ce am cazut am dat cu capul de stanca si aici mi s-a rupt firul......Cum m-ai gasit? Am intrebat soptit.
-Pai era sa ma impiedic de tine! Zise schitand un zambert facandu-ma sa rad. Cum ai cazut?
-Pai era Anne lesinata in zapada....si.......Stai! Unde e Anne? E bine?
-Anne?! Ea e la festivitatea de premiere....nu a fost azi la ski.....azi a stat cu Will la parter.
-Nu are cum....era la cativa metrii de mine....
-Nu era nimeni langa tine...imi zise ingandurat si vizibil ingrijorat. Am vrut sa ma dau jos din pat si m-am ridicat in picioare. N-am putut face niciun pas ca mi-am pierdut echilibrul si asteptam contactul cu podeaua.....Dar acesta nu a venit pentru ca Ethan m-a prins la timp de mijloc ordonandu-mi sa stau in pat. Dupa c.eva timp in care am rezolvat treaba cu mersul si s-a mai domolit durerea de cap, mi-am privit dezgustata parul slinos si imbibat in sange, acum si mai rosu ca de obicei.
-Ma duc sa fac un dus! Am zis incet si am pasit spre iesire.
-Ok....imi raspunse soptit.
Cand am pus mana pe clanta mi-am amintit toata intamplarea cu Amalia cu o seara inainte. Nu puteam sa ma duc acolo...mi-e frica...m-am intors brusc avand grija la rana de la cap si l-am intrebat putin retinuta pe Ethan:
-Auzi....pot sa fac dus la tine in baie?!

Indragostita de o fantomaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum