Drumul

126 9 0
                                    

M-am uitat la ea apoi la "cadavrul vorbitor":

-Chiar sunt imagini din casa noastra?am intrebat surprinsa.

-Da.Din fericire nu am vazut nici in filmarea de aseara vreun cadavru.Decat pe noi doua schimbandu-ne... Sper sa n-am pokerface..

M-am dus da barbat si l-am dezlegat. El s-a ridicat in picioare si di-a pus masca. -Trebuie sa ne miscam repede deci : voi va duceti si mancati apoi tu, Yuno, scoti camerele din blana pisicii si plecam cat mai repede spre fabrica. De preferat luati-va si cate 3 cutite cu voi.Doar sa nu fie mata prin imprejurari cand le luati.

Am facut exact cum ne-a zis , chiar daca eu am stat vreo jumatate de ora sa pieptan pisica nefiind sigura daca au mai ramas camere ,am luat cutiele , la fel asigurandu-ne si apoi am plecat incercand sa nu iesim in evidenta. Cadavrul vorbitor a spus ca ne asteapta la pestera. Oare m-a urmarit mai de mult? Am ignorat gandul si am mers incet si zambituare incercand sa nu fiu observata printre multiimile de copii veseli. Cel mai greu ne-a fost sa intram in padure,dar dupa cam jumatate de ora am reusit si am luat-o la fuga pana la pestera.

-Ce v-a luat atat de mult?

-Nu puteam sa intram in padure..

-Ok haide trebuie sa ne grabim. V-am luat doua biciclete de teren.

Ne-am urcat pe ele fara sa mai punem vreo intrebare si am mers in urma pasului lui mare de aproape un metru. Am obosit dupa putin timp asa ca ne-am oprit la un rau sa bem apa si sa mancam niste mure. Mereu am vazut padurea in nori din locurile in care stateam.Aici era soare. Nu imi placea locul. Soarele deja imi bronzase putin pielea alba. Nu vroiam mai mult.

Pe neasteptate Kurumi s-a ridicat si a aruncat un cutit. S-a auzit un tipat puternic ,iar apoi frunzele copacilor. M-am ridicat si m-am uitat spre locul in care Kurumi aruncase cutitul. Era o creanga rupta de care atarna un barbat cu cutitul infipt in gat.Din spatele lui a aparut un altul cocotat in alt copac.

Incepe distractia..

Sange ReceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum