Let me be your last kiss

Capitolul X

DRAVEN

Dulce.
Foarte foarte dulce.

Buzele ei moi peste buzele mele îmi transmit niște senzații uimitoare.

Se îndepărtează de mine puțin și se uită în ochii mei.

- Nu e bine ce facem, știi asta...

- Știu, dar prefer să mă bucur de moment.

O apuc de talie iar cu cealaltă mână o salt pe birou și mă poziționez între picioarele ei.

Încep să o sărut din nou, cu mai multă pasiune.

- Ajută-mă să ies în noaptea asta din spital!

-Poftim?

-Ajută-mă să ies din spital.

- Nu o să te ajut, nu e corect.

- Viața uneori ne impune să facem lucruri incorecte.

- Am spus nu.

Mă îndepărtează de ea și se dă jos de pe birou înaintând spre mijlocul camerei.

- Ușa e acolo, dacă pentru asta ai venit ai auzit răspunsul meu.

Simt o ușoară străfulgerare în piep.
Nu-i răspund și mă îndrept spre ușă.

E dezamăgită, o văd în ochii ei.

- Spune ceva.

- Nu vrei să o pierzi, ea este colacul de salvare. Spune ceva.

- O să o pierzi.

Ies din cabinet fără să mă uit în urmă.

Mii de gânduri nu mă lasă în pace.

- De ce ai făcut asta? De ce nu puteai pur și simplu să-i spui că o vrei în viața ta.

- Nu sunt pregătit să-i aud refuzul.

- Dacă nu refuza? Dacă ar fi fost deacord să încercați. De ce simți mereu nevoia să îți complici singur viața.

Mă trântesc în pat respirând adânc.

- Știu că regreți ceea ce s-a întâmplat.
Ai distrus un moment superb cu o întrebare inutilă.
Știu că nu ai un motiv pentru care să ieși din spital, ai vrut doar să-i demonstrezi ei ce?

Nu am vrut să-i demonstrez nimic.

Minți!

- Draven?

- Da dragoste.

- Te superi dacă eu o să aleg numele fetiței noastre.

- Anica, frumoaso, de ce să mă deranjeze, știu că o să alegi cel mai frumos nume posibil.

- Vreau să o cheme Aurora.

- Ca pe prințesa Disney?

Nu răspunde dar obrajii i se înroșesc ușor.

- Hai aici micuțo!

Îmi desfac brațele și o îndemn să vină la mine.
O apuc de talie și îmi îngrop capul în părul ei.

- E un nume minunat, cât îmi doresc ca fetița noastră să fie la fel de frumoasă ca tine.

Încep să-i sărut ușor obrazul coborând spre gât.

Mirosul dulce mă înebunește. Are pielea atât de dulce, atât de parfumată și moale.
O poziționez în poala mea și o îndemn să facă mișcări circulare în timp ce eu îi sărut gâtul.

Nu trece nici un minut cum o aud că geme ușor iar sfârcurile întărite se observă prin materialului tricoului subțire pe care îl poartă.

Fiind gravidă e evident mai sensibilă și tot odată mai ușor de excitat.

Burtica destul de mare pe care o are nu-mi permite să o lipesc în întregime de mine dar naiba să mă ia cât mi-aș dori să-i simt sânii lipiți de abdomenul meu.

- Dezbracăte de tricou și întindete pe spate frumoaso.

Se înroșește dar face ce i-am spus.

Mă pun ușor deasupra ei sărutând-o cu patimă în timp pe mâna dreaptă se află între picioarele ei dezbrăcând-o de lenjeria intimă.

Cobor cu săruturile către sânii pe care îi sug cât de ușor pot. Știu cât de tare o excită asta.

Ajung în dreptul burticii ei pe care o sărut de câteva ori.

- Tati o să o facă pe mami să se simtă bine pentru că tu domnișoară i-ați provocat niște dureri groaznice în ultima vreme. Te rog fii o fetiță cuminte, bine Aurora?

O aud pe soția mea cum chicotește.
Îi pup burtica apoi îmi poziționez capul între picioarele ei.

Dumnezeule e atât de dulce.
Foarte foarte dulce.

O bătaie puternică în ușă mă trezește din visul în care mă aflam.
Mă șterg la gură cu mâneca hanoracului, ce naiba, am salivat?

Deschid ușa și îl surprind pe Diego. Mă i-a în brațe și mă bate ușor pe spate.

-Ce faci frate?

Așează punga pe care o avea pe masă și se aruncă pe pat.

- Bine bro, nu mă așteptam să te văd.

- Am decis să-ți fac o vizită.

- Ai venit aici cu mașina?

- Da, m-a adus fratimiu.

Mușchii mi se contractă involuntar.

- Ahile? Unde e acum.

- A plecat, are ceva seară romantică cu domnișoara psiholog și a venit să o ia.

Nu e ca și cum m-ar deranja, poate să se fută liniștită, nu mă privește.

Te deranjează gândul că lucrurile ar fi putut merge alt fel, poate tu aveai să fii ăla cu care își petrecea noaptea.

- Bro ești ok?

- Da, de ce?

- Mai ai puțin și îți plesnește vena de pe gât. Spune ce e între tine și ea, de la petrecerea mea mi-am dat seama că nu e atât de neimportantă pentru tine pe cât încerci să dai impresia.

- Nu e nimic între noi, ne cunoaștem de câteva săptămâni ce dracu ar putea să fie între noi.

Ridică o sprânceană dar mă aprobă, deși are zâmbetul ăla ciudat.

- Restaurantul ,, Mille e una notte"

Spune, mă bate pe umăr și părăsește camera mea.

Mă trântesc pe pat și încerc să-mi amintesc mirosul pielii sale.

- Sun-o!

- Pe cine să sun?

- Pe ea.

- De ce aș face asta?

- Spunei că nu ești bine și că ai nevoie de ea. Acum.

- E cu el, o să mă refuze.

- Mintea ta e cu totul dată peste cap când vine vorba de ea, doar sun-o și spunei să vină, știu că o vrei lângă tine.

O stare de euforie mă lovește brusc șj i-au telefonul. După 5 secunde o voce fină de aude la capatul celălant.

- Alo.

- Am nevoie de tine.

- Cine e?

O străfulgerare îmi trece prin piept. Nu are numărul meu.

- Vin-o la spital acum..

Roag-o frumos.

- Te rog..

-Draven?

Tac.

Nu mai spune nimic și închide.

De ce naiba am sunat-o?