Ningea ca-n povesti când am ajuns la sat. Marius cu Răzvan au luat din spate ceea ce aduseseră, iar Dorina mi-a cuprins mâna pentru a mă trage după ea spre o curte mare unde erau două case, una fiind mai mare decât cealaltă. Urcăm câteva scări, Dorina descuie ușa casei mai mari, iar când intram ne lovește o răcoare de nedescris.
- Fug după lemne, se aude vocea lui Marius.
- Duc eu totul sus! îi spune Răzvan.
În interiorul casei este mobilier vechi, dar și nou. Cu două camere separate, dar observ că au și o baie în capătul holului.
- Cine a locuit aici?
- Bunicii lui Răzvan, părinții lui Marius.
- Veneam în vacanta de vară la ei mai mereu! se aude vocea lui Răzvan din camera din capăt.
Când intru observ că este modern amenajată, cu un pat mare și un șemineu intr-un colț al camerei.
- Dorina, vă grăbiți înapoi acasă?
- Nu, dragule, vrei să rămânem în noaptea asta?
- Chiar mi-aș dori foarte mult!
- Noi vom rămâne în casa de jos! se aude Marius.
- Aprind eu focul aici, tată!
- Noi coborâm să aerisim și acolo și să facem focul.
- Venim și noi imediat! îi anunță Răzvan.
Mă așez în spatele lui incolacindu-mi mâinile pe după mijlocul lui, apoi îmi odihnesc obrazul pe spatele lui lat.
- O să te uzi, iubito, m-a nins!
- Este foarte frumos aici!
Răzvan își duce mainile peste ale mele în tăcere. Simt cum se întoarce spre mine și-mi cuprinde obrajii în finețea palmelor lui.
- Karina, s-a întâmplat ceva?
- Nu! De ce?
- Te simt.. melancolica!
Îmi închid puțin ochii și-mi odihnesc obrazul în palma lui.
- Totul este nou pentru mine. N-am mai trăit așa ceva până acum! Am sentimente contradictorii. Simt cea mai mare fericire, dar vreau să și plâng, vreau să te iau în brațe, dar vreau și să urlu la tine. Nici nu știu să-ți explic, nici mie nu-mi pot explica. Dar cred că tu mă înțelegi mai bune decât o fac eu, doar ai avut nevoie de o confirmare, nu-i așa?
- Frumoasă Karina, hm, cum ziceai și tu, este totul nou! Un sentiment ce tu l-ai ținut ascuns și acum că i-ai dat frâu liber este normal să simți și teamă. Ești așa de când ți-am spus că am un apartament și că vreau să te duc în acel oraș unde a început totul! Iubito, vreau doar să petrec cu tine cât mai mult timp, vreau să-ți arat cine sunt, chiar dacă mă cunoști cel mai bine, vreau să mă înțelegi cu totul. Îți vor trece într-un final aceste sentimente, vei vedea!
Îmi sărută cast buzele, apoi fruntea.
- Trebuie să fac focul să nu murim de frig.
Dau din cap și mă așez pe marginea patului rămânând în gândurile mele.
- Nu mai gândi atât! Ia totul cum vine! Crede-mă, iubirea mea, totul este și va fii bine!
Îi zâmbesc și-l privesc cum aprinde focul în șemineu în timp ce-mi golesc mintea de toate sentimentele ce mă încearcă.
Coborâm în cealaltă casa micuță, unde sunt tot două camere, dar și o bucătărie destul de mare. Mobilierul este tot așa, îmbinate între cel clasic bătrânesc și câteva corpuri noi, mai moderne. Și aici se află un șemineu intr-una din camere, dar aici observ și calorifere în cameră și bucătărie.
- Șemineul ține loc de centrală?
- Da! Și în cealaltă casă la fel.
- Am proiectat o vilă care avea același principiu, mă trezesc eu bombanind mai mult pentru mine, dar sunt auzită.
- Aici nu s-au putut lega casele pe aceeași încălzire.
- Este distanțe între case și ar fii înghețat conductele, dar sunt soluții și pentru asta, cel care a făcut proiectul și-a simplificat munca, dar voi ați scos mai mulți bani din buzunar, din păcate.
- Așa este! Nu a fost ieftin, dar bătrânii aveau nevoie de căldură, iar noi la fel când veneam să avem grijă de ei! completează Marius
- Se vede că-ți place munca ta, dar ești și priceputa. Mi-ar plăcea, dacă vrei bineînțeles și ai și timp, atunci când ne apucam de renovat să ne ajuți cu un proiect. spune Dorina.
Mie mi se lărgește zâmbetul vizibil și-mi ridic privirea spre frumosul de lângă mine.
- Cu cel mai mare drag!
Răzvan îmi sărută fruntea și-mi mângâie brațul.
- Mă duc să pun lenjerie pe pat, ne anunță Dorina.
- Da-mi-o mie, mă ocup eu! spun repede.
Ajunsă sus simt căldură în toată casa, dar unde se află Șemineul îmi place aerul de lemn ars și sunetul lemnelor ce mocneau lângă noi.
Mă bucur că mi-am luat câteva haine la mine, așa am cu ce să mă schimb. Îmi iau treningul pe mine și mă așez într-o poziție comodă pe canapeaua ce se întindea pe doi pereți.
- Îmi place atât de mult aici! Mi-aș dori și eu o casă cu o cameră mare ca asta.
Închid ochii și-mi las capul sprijinit pe spătarul canapelei.
- Seara as bea o ciocolata caldă sau un vin în timp ce aș ascultă lemnele cum pocnesc, aș privi focul ce arde care-mi încălzește până și sufletul. As sta în brațele tale sau te-aș mângâia povestind după o zi grea la muncă și am lasă liniștea să ne relaxeze mintea încărcată de peste zi. Poate suna banal sau monoton, dar ar fii cele mai minunate seri!
Când mă trezesc din visul meu care l-am rostit cu voce tare sunt învăluită cu brațele lui și cu obrajii cuprinși de lacrimile care nu mi-am dat seama când mi-au părăsit ochii.
- Nu este banal absolut nimic din ce ai spus! Este perfect!
Mai stăm puțin în acestă poziție, dar știm că trebuie să mergem jos la masă.
- Eu merg până la baie, du-te jos dacă vrei! îi spun lui Răzvan.
- Coborâm împreună.
- Mi-a venit..trebuie să fac un duș și să mă schimb! spun stramband din nas nefericită.
- Nu vrei o pastila pentru durere?
- Am la mine! Știam că este vremea. Deseară am nevoie să fiu alintata și răsfățată. Ști cum sunt de fiecare dată când sunt în acestă perioada.
- Ciufuta și dificilă?! râde el.
- Nu numai! spun aruncând cu o perina după el.
Râde de mine mereu! Prima dată mi-a fost rușine, dar mi-a spus că este ceva normal și nu trebuie să mă jenez. Nu facem sex în aceste zile niciodată, nu mi se pare normal. Ce mi-a plăcut mereu a fost că m-a alintat, m-a mângâiat, a avut grijă de mine, nu mi-a reproșat nimic, chiar dacă mă transformam. Chiar sunt ciufuta și dificilă, dar și lipicioasă! De-a lungul anilor m-a văzut de câteva ori! Chiar îmi era milă de el câteodată.
