25.

38 2 0
                                    

Răzvan

După ce a plecat Karina l-am observat pe Edy că se ridică și el urmând același drum ca al ei! Mai aștept puțin și le urmez gestul. Când mă apropi de toaletă îl obsev pe Edy prinzându-i brațul Karinei trăgând-o spre fața lui.

- I-ați mâinile de pe ea fraiere! am strigat la idiot.
- Sau ce?
- Nu mă voi certa cu un idiot ca tine! Nu mă cobor chiar atât!
Mâna lui Edy o lasă pe a ei!
- Habar nu ai cine e ea! A jonglat între noi în toți acești ani! încerca idiotul să mă întărâtate, dar el habar nu are că eu o cunosc cel mai bine în lumea asta pe iubita mea.
- Comporta-te ca un bărbat matur! Ești medic, din câte am înțeles unul chiar foarte bun! Cred că ești suficient de matur să accepți realitatea! Lasă trecutul acolo unde este! Trăiește prezentul! Iubito?! îmi îndrept privirea spre ea și-i întind mâna. Mergem înapoi?
- Da, iubire!

Nu mă mai uit la el, nu are rost.
Imediat trece în viteză pe lângă noi și îl aud scuzandu-se celor doi proaspăt căsătoriți și trăgând de partenera lui cu nervi.
Nimeni nu mai spune nimic și continuăm să ne bucurăm de acestă zi.
După ce recuperăm mașină mergem la cumpărături pentru că am decis să mai stăm câteva zile fiind și în concediu, dar și pentru că ne gândim că-l putem vinde și după aceea nu vom mai avea niciun motiv de-a mai veni în acest oraș!
Este deja ora zece seara când ajungem acasă. Karina a vrut să facă o baie pe care i-am pregătit-o ca de obicei. I-am lăsat timpul și spațiul necesar pentru a se relaxa. Eu butonez tecomanda, dar gândul îmi este la discuția despre nuntă care am avut-o ieri la restaurant. Am intrebat doar de conversație, dar acum..chiar nu mă pot concentra la altceva. Mă dezbrac repede de haine, aproape fugind spre baie. Când deschid ușa o văd cum stă în cada plină de spumant, cu capul rezemat de margine și cu ochii închiși. Nici măcar nu aude ușa.
- La ce se gândește frumoasa mea? o văd cu tresare și deschide ochii larg.
- Nu am vrut să te speri, iubire! continui cu o voce vinovată că am speriat-o.
Ador zâmbetul care mi-l adresează! Este acela de "nu-i nicio problema".
- Mă primești lângă tine?
- Te-aș prefera gol! spune rânjind și făcând semn către boxerii mei albi.
- Așa?! întreb dându-i jos.
- Perfect! își mușcă ea buza inferioară.
Intru în spatele ei și imediat o cuprind în brațe sărutându-i gâtul fin.
- Mărită-Te cu mine! arunc eu mai degrabă ca o afirmație, dar..până la urmă cu acest gând am intrat.
Karina își întoarce capul și se uită la mine cu sprâncenele ridicate.
- Iubito, știu că tu ești trecutul, prezentul și mai ales viitorul meu! Nu mai vreau să stau nicio clipă departe de tine! Stiu că o căsătorie nu-ți asigură o siguranță, ci noi o facem prin toate gesturile mici sau mari! Dar..frumoaso, vreau să-mi porți numele! As fii cel mai mândru bărbat să fii strigata mereu doamna Karina Săcelean! Știu că nu ți-am luat un inel, dar acum m-am hotărât și da..poate nu-i ea mai strălucită cerere în căsătorie, dar..
- Mă mărit cu tine! mă întrerupe ea și îi mulțumesc că dacă nu zicea cât mai repede ceva cred că lesinam.
O prind de obraji cu palmele, ea se întoarce așezându-se în poală mea și mă sărută pasional.
- Acum iubitule, în sfârșit vor înțelege unele colegute de-a tale că ești luat!
Hopa! Este geloasă! Încep să râd destul de puternic de spusele ei.
- Îmi place când ești geloasă!
- Nu sunt! Doar ziceam..nu cred că mai umbla..alea..după bărbați luați!!
O lași să-și spună supărările, dar nu foarte mult timp pentru că sunt excitat la maxim. Stă deasupra mea frecându-si labiile pe toată lungimea penisului. Îi cuprind sânii în mâini și-i frământ, sfarcurile ei întărite îi mângâi cu limba, cu buzele, îi sarut, îi mușc. Îmi plac sunetele ce-i ies printre buze și modul de a se arcui de spate apăsându-se pe erecția mea! Este atât de frumoasă și mereu mă excita.
Iar perdem și noaptea asta, dar până acum amândoi am fost foarte ocupați cu munca. Ani de zile noi mai mult ne-am întâlnit doar de sărbători, ceea ce înseamnă zile relaxante! În această jumate de an practic ne-am dat examenul dacă putem conviețui sau nu, iubirea nu este totul până la urmă! Este foarte importantă, dar ea trebuie și întreținută. Am avut și certuri și despărțiri de maxim cinci minute, eu fiind cel cre mergea la ea pentru o împăcare. Dar a fost foarte natural, totul venind din inimă! Da, ne iubim mult, sunt îndrăgostiți, dar și comunicăm! La noi fiind foarte importantă comunicarea! Vorbim orice, nu ne întrerupem unul pe altul, orice banalitate este discutată fără nervi! Avem doua reguli, și anume încrederea și comunicarea! Restul vin de la sine! Nu ne place egoismul, falsitatea și minciuna! Ca orice relație nici a noastră nu este perfectă! Dar suntem fericiți cu tot ce avem!

- Mergem mâine să-ți alegi un inel! îi spun când ne așezăm în pat.
- Nu-mi trebuie! Punem banii contul deschis pentru construcția casei. Ce părere ai?
- Te iubesc! Dar ști deja asta!
- Da, iubitule, știu!
- Karina..as vrea să discutăm ceva..
- Ce s-a întâmplat?
- Nu mai am mult și fac treizeci și cinci de ani..
- Daaa..!! Continuă iubitule!
- Nu vreau să te presez, tu este încă tânără, abia ai făcut douăzeci și șase, dar mi-aș dori un copil! o spun cu puțină reținere.
Chiar nu-mi doresc să o presez, să se simtă obligată datorită vârstei mele, dar ea va înțelege. Este înțeleaptă și isteață!
- De mâine voi înceta să mai iau pastilele! Și eu îmi doresc un puiuț micuț! O bucățică ruptă din noi!

Timpul Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum