My Boss

Capitolul 14

Am coborat scarile cu grija, iar atunci cand am ajuns la parter, am verificat ceasul de la telefon. 19:56. Am iesit din bloc, vantul dansand cu rochia mea. Peste strada de blocul meu era un Rolls Royce alb. Sprijinit de mașina era Hunter, imbracat la patru ace, cu un buchet de flori in mana. Lânga el era Lexy, tinandu-l de mana.
Am traversat strada, emotiile punând stăpânire pe corpul meu.
Când am ajuns in fata lui Hunter, acesta a zâmbit si mi-a oferit buchetul cu trandafiri, eu mulțumindu-i si pupand-o pe Lexy pe obraz.
Ca un adevărat gentleman, Hunter mi-a deschis ușa mașinii, eu multumindu-i din nou ma așez pe locul de lânga șofer, Lexy fiind pe bancheta din spate.
- Arati frumos. ma complimenteaza Hunter, roseața făcându-si apariția pe obrajii mei.
- Nici tu nu arăti urat... spun eu si el începe sa conducă. OH doamne, Lexy, esti o adevărată printesa!
- Multumesc! Daca eu sunt printesa, atunci tu esti regina! zice ea si eu zâmbesc.
_______________
Am ajuns la restaurant. Cred, defapt nu cred, ca asta este cel mai superb restaurant la care am fost vreodată. Cel puțin așa pare de afara.
Ma dau jos din mașina, Hunter tinand de ușa, făcând același lucru si cu Lexy.
Pe micuta a luat-o de mana, iar mie mi-a pus mana pe talie, tragandu-ma aproape de el.
OH doamne, gata, leșin! Ce naiba se întâmpla cu mine?
Am intrat in restaurant, toate privirile fiind ațintite catre noi. Un chelner s-a apropiat de noi.
- Buna ziua domnule Black, astăzi o sa va conduc eu la masa dumneavoastră. spune bărbatul, începând sa meargă, noi urmandu-l.
Am ajuns la masa noastră. Ne-am asezat toți, același chelner începând sa ne ia comenzile.
- Domnisoara, dumneavoastră ce ați dori? întreaba bărbatul, eu rasfoind de zori meniul.
- Uh, eu as vrea... Um, niște Foie Gras. spun eu, sperând ca aceasta mâncare este buna, având in vedere ca tot ce este in acest meniu este mâncarea paralela de lumea mea.
- Desigur, dar dumneavoastră domnule Black ce ați dori?
- Vreau ce a cerut si domnișoara. Iar fetița vrea niște Cassoulet. spune Hunter.
- Si de băut?
- O ciocolata calda si niște Krug din 1928.
Krug? Adică Sprite sau Fanta? Dar vechi? Stai, ce prostii zic eu aici... E clar ca este vin, Dumnezeule...
- Comanda dumneavoastră va sosi imediat. spune chelnerul si se îndepărtează de noi.
- Lexy, nu ai vrea tu sa te duci la locul de joaca pana vine mâncarea? întreaba Hunter si Lexy Zâmbește.
- Da, da! Va iubesc! spune si sare de pe scaun, indreptandu-se catre o ușa pe care scrie "Children".
- Restaurantul asta are si loc de joaca? Wow. spun eu si o privesc pe micuta cum dispare dupa ușa aia.
- Oh da, acesta este restaurantul nostru preferat, in care eu am investit sa facă acel loc de joaca. zice Hunter. Iti place?
- Daca imi place? Este pur si simplu superb!
- Dar stai sa vezi mâncarea! Parca ai gusta o bucata de Rai! zice si chicoteste, eu făcând la fel.
- Mai are locuri "secrete"? întreb eu, el dând afirmativ din cap.
- Da, are o grădina plină cu flori, având in vedere ca este vara. Ai vrea sa o vezi?
- Da, chiar as vrea!
- Stai o clipa. spune si ridica mana, o chelnerița si un chelner venind imediat. Tu, spune si arată catre fata, vei avea ochii pe Lexy, s-a înțeles? Iar tu, zice si arată catre băiat, ai grija de masa asta si sa ne anunți când este mâncarea gata. Noi vom fi in grădina. Ați înțeles amandoi? chelnerii dau din cap afirmativ, Speriați de tonul rece al lui Hunter. Mergem, Sofia?
- Da, Hunter. zic eu si ma ridic dupa scaun, Hunter tragandu-ma la brațul sau.
Intr-un colț era o masa la care stăteau 8 bărbați, uitându-se atent la noi. N-am băgat de seama si ne-am continuat drumul.
Am luat-o pe nenumărate holuri, eu păstrând liniștea.
Pana la urma am ajuns in grădina. O grădina superba din toate punctele de vedere, plină de flori colorate. Raiul, daca pot zice așa.
Vântul încă bătea, eu neavând nimic peste rochie, fiindu-mi puțin frig.
- Stai o clipa. zice Hunter si își da sacoul negru jos, punandu-l pe mine.
Corpul lui bine lucrat era vizibil prin camasa sa albă. Mii de fluturi au trecut prin stomacul meu si am zâmbit din nou, sperând ca roseața din obraji sa nu fie atât de vizibila.
- Multumesc.
- Nu ai pentru ce. spune si se uita la lună, ce pusese stăpânire pe cer. Iubesc grădina asta. Ma face sa ma simt linistit, in largul meu.
- Stiu, grădina asta este superba.
- Scuza-ma ca te întreb, poate nu vrei sa Vorbești despre acest lucru, dar sunt curios. Tatăl tau te-a părăsit? ma întreaba Hunter si eu ma uit la el, in timp ce el încă se uita la luna.
- Pia, da, m-a părăsit. Dar nu stiu de ce. La 8 ani, când ma jucam in camera mamei, am văzut o cutie sub pat. In cutia aceea se afla o poza si un inel. Sunt sigura ca in poza aia era tatăl meu. Stiu ca el avea parul blond si ochii verzi, eu mostenind ochii albaștrii de la mama. Nu stiu nimic altceva despre el, pentru ca mama nu vroia sa imi spună nimic. termin eu de vorbit cu un oftat.
- Imi p--. vrea Hunter sa zică ceva, dar este intrerupt de catre un bărbat.
- Domnule Black, a sosit mâncarea. Scuzati deranjul. spune bărbatul si se retrage.
- Ar trebui sa mergem. spun eu si el da afirmativ din cap.
- Bine.
Ajungem la masa, Lexy fiind deja acolo, mâncând.
- Se pare ca ți-a fost foame, nu frumoaso? întreaba Hunter in timp ce se aseza la masa.
Terminam toți de mâncat, iar Lexy se duce din nou la locul de joaca, chiar daca Hunter îi spune sa mai stea ca sa nu o doară burtica dupa aceea.
- Um, imi poți spune si mie unde este toaleta, te rog frumos? întreb eu puțin rusinata.
- OH da, este lânga camera de joaca. spune si eu îi Multumesc, ca apoi sa plec care toaleta.
Ajunsă aici, imi dau cu putina apa pe fata, având in vedere ca nu port deloc machiaj.
Ce se întâmpla cu mine? De ce simt fluturi in stomac când vorbesc cu Hunter?
Imi șterg fata repede cu un șervețel, iar apoi imi aranjez rochia.
Țipete. Țipete ce se auzeau din restaurant, răsunau pana in baia in care eu sunt.
Deschid ușa foarte puțin, numai ca sa vad ce se întâmpla.
Oamenii erau întinși pe jos, unele femei plângând iar bărbații stand nemișcati la pământ, inclusiv Hunter.
- Daca mai face cineva un zgomot sau se mai Misca, îi trec un glont drept prin cap! spune un bărbat in vârsta cu parul blond.
Bărbații Îmbrăcați in negru aveau si ei pistoale, acum stand drepți. Erau in jur de vreo 20.
Oh doamne,  unde este Lexy?!
____________________
Stiu stiu, malefica (,) ca de obicei. Sper ca v-a plăcut capitolul oameni buni! Va iubesc ❤️