Mâncarea din Extensie are un gust excelent. Sunt o ucigașă de ierbivoare când vine vorba de mâncat, aveam o prietenă cândva ce îmi ținea morale lungi despre cum "nu e ok să mănânci carne fiindcă îți strică toate construcțiile proteice din organism" și multe alte prostii legate de felul cum ar avea un efect nociv. În mod ironic toate proteinele consumate pentru a crește masa musculară sunt obținute doar din carne. Din acest motiv nu există oameni vegani care fac sală sau care sunt culturiști. Unchiul meu a optat pentru același meniu pe care l-am ales și eu, singura diferență fiind în băutură, eu am ales apă cu ghimbar și caramel cu căpșuni în timp ce el a comandat un vin. Deși mirosul nu pare a fi de vin. Aud o voce. Saphin?
-Christopher avem o mică problemă. Își băga mâna în pieptul său, și scoase un dispozitiv ce am crezut ca era un telefon, de fapt e o bucată de sticlă subțire care presupun că e vrăjită și funcționează precum un telefon de pe Terra.
-Ce inseamnă o problemă? Ce s-a mai întâmplat de data asta? Eram în mijlocul cinei...
-Acel tip de cină?
-Nu, celălalt tip de cină.
-Celălalt tip de cină? Am întrebat și eu curioasă
-Da, acel tip de cină. Spune pentru ce m-ai contactat?
-Mallus a invadat Regatul de Zahăr....din nou. Unchiul meu își lovi fața cu o palmă.
-Și i-am spus de sute de ori că simplele tratate de pace nu o să-l țină pe loc. Deși mi-a refuzat în mod direct ajutorul să îl elimin de la putere. Cum se descurcă?
-Armata lui terestră a ajuns deja la Zitadelle dar gardienii le decidează armata, nici nu prea au cum să-i rănească, vocile lor nu păreau nicidecum panicate de context. Amândoi o tratau ca și cum ar avea de a face cu o durere de cap.
-Mă ții la curent cu ce se petrece și dacă se hotărăște și Adella să acționăm. Vocea tăcu.
-Zitadelle e capitala Regatului de Zahăr? Cel cu un castel uriaș fuzionat cu un copac de sakura?
-Da, mai concret palatul a fost construit în jurul copacului. Și nu e sakura, face mere. Mereu uit de faptul că unchiul și-a petrecut cea mai parte a vieții în Odella.
-Sakura e un copac cu flori originar Asiei de Est pe Pământ si are flori roz...
-Am petrecut câțiva ani practicând arte marțiale cu un călugăr shaolin în China. Știu și eu ce e un sakura.
-Serios? Mă oprisem din explicat după ce mă întrerupse
-Cred că pe Pământ erau anii 1920-1927. Când m-am întors după terminarea antrenamentelor în 27' m-am căsătorit cu Marceline. Oh ce vremuri bune, nu aveam așa multe atribuții oficiale ca acum.
-Atunci ai fost ales și ca Rege?
-Tocmai am introdus votul universal și credeam că Extensia va deveni o republică prezidențială asemanătoare Franței de pe Terra dar eu am fost ales ca Rege și asta a schimbat multe lucruri. Apariția Hoiturilor după războaie și toate presiunile din partea altor țări m-au determinat să nu despart complet puterea executivă de funcția mea.
-Deci într-o măsură respectați principiul separării puterii în stat?
-Da, puterea executivă e deținută de cele Șapte Fețe, printre care mă aflu și eu, noi punem în aplicare legile propuse de către Adunarea Vrăjitorilor, Adunarea Vrăjitorilor deține puterea legislativă prin faptul că ei elaborează legile sau modificările legate de Codul Extensiei. Puterea judecătorească e deținută de tribunale locale de judecătorie. În cazuri grave, cum ar fi crime în serie ale cetățenilor, Cele Șapte Fețe sunt solicitate să ofere o părere sentinței.
-Ca forma de guvernământ asta ar însemna monarhie constituțională?
-E asemănător cu modelul englez dar eu i-am inventat un nou nume. Fiindcă puterea executivă e deținută de 7 persoane care pot impune legile pe loc în anumite contexte. Eu o numesc monarhie hibridă, face trecerea între o monarhie absolută către o republică prezidențială.
-Și cum se face că oamenii au încredere că nu veți deveni corupți în raport cu cantitatea de autoritate pe care o puteți exercita?
-Bună întrebare, eu însumi am ales pe fiecare membru în funcție de dedicația pe care o aveau față de cauză și dorința de a impune un model de respectat pentru ceilalți ca să scadă rata criminalității. Planul ăsta nu a funcționat așa mult fiindcă nu putem fii omniprezenți. De asemenea am desființat armata și cele Șapte Fețe îi înlocuiește scopul.
-Cum puteți să participați în războaie fără o armată?
-Decizia a fost luată pentru a opri înrolarea civililor slabi în armată. Nici în timpul Primului Război Mondial, știu că a existat și un al doilea, nu se dorea ca oamenii obișnuiți să fie dirijați de niște regi din umbre care nu știau ce e frontul. Mie nu îmi este frică să merg în frunte, oricum puterea mea magică depășește numărul obținut de la toate armatele din țările vecine la un loc. Nimeni nu vrea să provoace un război cu țara care are un Rege Vrăjitor Nemuritor.
-Chiar ești nemuritor? L-am întrebat cu o curiozitate în ochi. Noanța verzuie din ochii lui a sclipit cumva.
-O să afli peste 100 de ani
-Ai deja 100 de ani și trăsăturile tale sunt ale unui bărbat de 20 de ani. Își ridică paharul.
-Atunci să sperăm că peste 100 de ani voi arăta la fel ca acum. Ne-am ciocnit paharele ca la un toast. O ființă cu pielea albastră se aruncă cu brațele întinse înainte pe masa noastră. Inițial mă speriasem îngrozitor dar unchiul mă apucă de umăr, probabil în caz că mi-aș folosi puterile. Se pare că e o femeie tânără, cu părul lung alb, pielea albastră deschisă și cu niște coarne roșii ce i se extind ďin frunte în sus. Băuturile noastre înghețară instant când ea apăru.
-Am nevoie...de ajutor.
-Puteai să îl ceri într-un mod mai politicos.
-Îmi pare rău Rege Shade, dacă te vedeam nu aș fi acționat așa. Acum uitându-mă în ochii realizez că are irisul alb, e oarbă.
-Am auzit cum ospătarii spuneau că la masa asta stă un Regulus și voiam să îi cer ajutorul. Am fost jefuită de cineva! O creatură atât de crudă încât să jefuiesc un demon de gheață orb! Îngrozitoară creatură.
-Înseamnă că nu are rost să întreb cum arată această creatură, dar unde s-a întâmplat?
-Deci ești o domnișoară Regulus. Vocea ta e frumoasă, doamnă. S-a întâmplat la intersecția din centru, ieșisem dintr-un magazin de cosmetici pentru oameni hibrizi, și fix atunci s-a întâmplat. S-a ciocnit de mine puternic și m-a atins de pe umeri, pe sâni si burtă și apoi buzunarele gecii. M-am trezit fără dysoni și arkeni, a fost un jaf adevărat! Vreau să facem un contract și să îmi recuperezi banii furați!
-Complet de acord, am spus fără să gândesc. Mi se părea alegerea corectă să o ajut.
-O să vă întrerup pentru un moment, spuse Christopher. Doamnă, sunteți oarbă de la naștere? Femeia răspunse afirmativ.
-Atunci vei rămâne mirată de ce vei vedea. Mâna lui fu înconjurată de flăcări albastre deschise, Magia Stelelor, deja îi știu modus operandi-ul, si o atinse pe fața ei. Ochii ei fură atinși de flăcări și culoarea ochilor ei se contură ca un negru intens. Clipi de mai multe ori și gura ei se deschise larg.
-Ce frumoasă ești, spuse uitându-se direct către unchi.
Fața lui rămase complet uimită.
-Dar..eu nu sunt femeie.. Am început să râd puternic dând cu pumnul în masă.
-Oh, OH, dumneavoastră sunteți Regele Shade! Îmi pare mult rău, aveți un aspect feminin dar vă jur că sunteți frumos. Făcu o plecăciune până își lovi fruntea de farfuria pe care fusese cândva friptura lui și rămase acolo o vreme.
-Nu e nevoie să îți ceri așa mult scuze, de multe ori sunt confundat cu o femeie din cauză că am părul lung. Presupun că ai crezut că eu sunt acel Regulus, ea este. Iși ridică fața murdară de sos și se uită la mine intens.
-O să ma ajuți?
-Firește. Dar ce va fi prevăzut în contract mai exact?
-Vreau ce mi s-a furat înapoi. Nu sunt sigură dacă au fost doar bani. Își băga mâinile în buzunare și le scotoci fără să se uite la ele, nu s-a obișnuit cu abilitatea de a vedea încă.
-Se pare că mi-au furat și bricheta și talismanul norocos.
-Talisman norocos? Cum arată sau ce este?
-Să fiu sinceră, e un castravete.
-Un ce? Eram groaznic de confuză
-Știi tu, leguma aia care arăta ca o...
-Nu, nu, știu cum arată dar vreau să zic, de ce ai ține un castravete?
-A, păi....nu e doar un castravete. Acum mult timp am găsit o piatră neagră în Regatul de Gheață de vest, nu știam cum arată una dar i-am putut simți puterea. Fluxul acela, viața mea s-a schimbat în acel moment. Și nu știam cum aș putea să o țin la mine fără să iasă în evidența așa am tăiat un castravete, am pus-o înauntru și l-am înghețat bocnă. De atunci îl țin în permanență în buzunarul de la geacă. Dacă persoana aia care l-a furat are instincte homicidale și își sporește puterile cu o piatră neagră, cine știe ce va face? Am semnat contractul cu ea pentru 100 de dysoni, destul de puțin comparat cu plata mea pentru primul contract dar măcar e o cauză nobilă. Latura mea de copilă care râde la orice cuvânt indecent se tăvălea pe jos când citeam propoziția "Recuperat castravete magic". La scurt timp după ce am ieșit din Aur Albastru am auzit o explozie în depărtare.
-A fost mai rapid decât mă așteptam, am spus cu voce tare. Geamurile unei clădiri explodaseră, scântei de foc săreau prin ele și tot etajul era înconjurat rapid de foc. Trebuia să fie ceva foarte cald acolo dacă reușește sa ardă în mijlocul unei ninsori de tipul ăsta. Un bărbat înconjurat de cercuri din flacări se aruncă prin fereastră aterizând cumva cu picioarele intacte pe sol de la vreo 3 metri. Se ridică cu mâinile strânse la piept și urlu.
-SUNT CEL MAI PUTERNIC! Gata cu ratatul de Alois, gata cu toate prostiile din partea șefului meu, gata cu mâncarea de proastă calitate de la Verdele Vrăjit, de acum înainte totul va fi al meu! Lumea e a mea! Zâmbetul de pe gura lui se risipi când îl văzu pe Christopher Hurricane.
-Rege Shade?! Spuse aproape cu un plânset în glas. Femeia diavol înghețat sau cum se numește se uită la el cu o privire lungă și zise.
-Are aceași voce cu el.Era angajat la magazinul de cosmetice. Hoțule!
-Ar trebui să dai înapoi ce ai furat, își întinse mâna Christopher. Privirea lui oscilă de la rege la femeia cu pielea albastră. Părea complet detașat de ce întâmplă. Dacă aș știi unde este castravetele...adică piatra neagră, aș putea să o recuperez cu telekinezia și să terminăm asta. Mi-am folosit puterile ca să îi intorc pe dos buzunarele de haine si toate monedele au zburat către mine dar castravetele fusese prins de mâna lui după care se uită urât la noi și dintr-o dată am fost aruncată pe spate de ceva forță supranaturală. Geamurile de la clădiri se sparsera și mai multe obiecte fuseseră aruncate înapoi precum și persoane. Femeia cu coarne dădu cu pumnul în pământ.
-Ah, dacă nenorocitul ăla m-ar lăsa să mă aproprii aș putea să îl omor instant, spuse ea.
-Cu ce? Am adăugat eu. Îmi dadu o privire de "cum să nu știi?"
-Am puterea de a îngheța ființele vii până la oase, dacă îi ating direct pe piele. Deci de asta poartă manuși așa groase. Se pare că unda aia de șoc nu îl clinti din loc și pe unchi.
-Înțeleg cum te simți, spuse el băgându-și mâna în piept. Mereu eram mirată de ce nu iese sânge când scoate obiecte din corpul său, credeam că folosește dimensiuni buzunar sau portaluri dar de fapt își poate modifica corpul ca să se lungească și mărească ca un elastic. Astfel păstrează cumva unele obiecte în pielea sa. Își scoase sabia roșie din sânge de demon.
-Și eu m-am simțit cândva pierdut, fără un scop, cineva ce nu a realizat nimic și nu era respectat de nimeni. Dar am perseverat, am îndurat și mi-am schimbat propria soartă.
-STAI DEPARTE! spuse bărbatul cu castravetele și o altă undă de șoc lovi orașul și crăpa pământul, unchiul fu încetinit de ea, dar nu era aruncat înapoi. Clădirile din jurul lui fură transformate în molozuri uriașe ce se învârteau circulat in jurul său după care le aruncară pe toate în direcția lui Christopher. Sabia de demon țâșniră în flăcări ce se extindeau ca un bici din ea și o folosi să distrugă tot ce era aruncat spre el până când Alois aruncă cu persoane vii și unchiul le protejă cu scuturi albastre și le aduse la siguranță.
-Înțeleg acum, spuse el privindu-l pe hoțul de castraveți, magie magnetică, atragi și respingi. E o o putere foarte versatilă dacă e folosită cum trebuie. Alois se încruntă.
-Nu vei mai râde de mine. NIMENI NU VA MAI RÂDE DE MINE! Își întinse mâna înainte și ceva se întâmplă. Credeam că va apare un portal dar spațiul se contorsionă și modifică, tâșniră niște scântei și începu să se transforme într-o singularitate care crescu accelerat. Dacă poate să transforme aia într-o gaură neagră cât o planetă, Odella e pierdută.
M-am simțit acoperită de un frig, un frig diferit de cel de afară. Un frig...emoțional, o sete de sânge și o dorință de a distruge ce îmi face pielea de găină până și în interiorul corpului dacă e posibil așa ceva. Senzația asta o revăd și la femeia cu pielea albastră. Si ea stă în genunchi ca mine cu o expresie facială goală. Până și Alois are aceași expresie dar el pare mai mult șocat.
-Tu... spuse uitându-se șocat la unchi. Ochii unchiului își modificară culoarea de verde smarald la un roșu extrem de intens. Întreaga sa existență emana...teroare.
-Tu NU poți distruge Extensia. Nu voi permite, nici unui vrăjitor, monstru sau bestie interspațială să rănească persoane nevinovate. Ai avut un trecut dureros, înțeleg dar nimeni și nimic nu îți dă dreptul să faci asta. În jurul străzii apăruru niște adulți cu copii, și ei paralizați de puterea asta stranie a lui Christopher. Aveau urme de arsuri pe haine dar în rest nu aveau răni. Probabil că s-au vindecat singuri. Cred că erau angajații din clădirea pe care Alois credea că îi ucise. Pentru mai multe secunde, credeam că îl va decapita fiindcă își ridică sabia demon dupa care o înfipse în pământ și castravetele magic plutise în aer până la mine.
-De data asta, ești iertat, nimeni nu a murit. Dar dacă se va mai întâmpla vreodată....se va transforma într-o execuție publică. Toată presiunea aia ucigașă dispăru. Îl bătu pe umăr prietenește. Acum putem cu toții să ne mișcăm. I-am dat toate monedele femeii cu pielea albastră înapoi precum și castravetele. Contractul se dezintegră în aer.
-Iți mulțumesc pentru efort. Alois se apropriă de noi.
-Oh, ia uite pe domnul hoț. Vrei să îți ceri scuze?
-Da.. nu am vrut, puterea mea de atracție pur și simplu ți-a luat totul din...
-Nu e nevoie să te scuzi, spuse ea blând. Nici eu nu îmi voi cere scuze, mâna ei fără mănușă îl apucă de față. Fața lui ingheță instant și se transmise restul corpului. Îi smulse capul înghețat de pe umeri și îl ridică deasupra ei după care îl sparse în mână, printre bucățile de gheață se scurseră sânge pe fața ei. Ea zâmbi cu dinții ascuțiți în timp ce restul corpului său căzu pe spate.
-Spune-mi Rege Shade, care este sentința pentru faptul că am ucis pe cineva chiar lângă tine? Privirea lui era mult mai rece decât cum o are de obicei. Cred că era profund șocat în interior. Chiar după ce a vindecat-o de orbire și acum ucide un hoț? Deși din ce știu legat de legile Extensiei, furtul cu intenție se pedepsește cu moarte uneori.
-Să stau așa? Spuse lăsându-se în genunchi și cu capul aplecat. Știu că tu poți să o faci dintr-o lovitură.
-Nu, este viața ta, tu ai autoritatea asupra ei. Dar asta nu poate exprima autoritatea de a omorâ pe altcineva, deși în contextul actual se poate trece cu vederea.
-Și dacă voi omorâ iarăși? Spuse cu zâmbet sadic.
-Nu o vei mai face. Aceași senzație de frig m-a izbit, un frig ucigaș. Femeia cu pielea albastră vomită sânge printre degetele sale.
-Dacă pot vindeca orbirea, înseamnă că pot provoca răni mai groaznice decât moartea. Te-aș fi omorât pe loc dacă nu aveam puterea de a intra în mințile oamenilor si să le citesc personalitățile. Tu nu ești o ucigașă, și nici nu vei deveni. Pusese accent pe ultimul cuvânt într-un fel în care te făcea să tremuri. Niște cavaleri de stat în armuri de culoarea aurului veniră și o luară de umeri. Urma să fie închisă într-o "școală de corecție" a.k.a un lagăr de muncă forțată. E un rău necesar pentru astfel de persoane, e cumva inuman să-i omori dar e nedrept și să trăiască într-o închisoare plătită de civili. Cu lagărul de muncă însă se creează un efect pozitiv pentru societate, criminalii sunt îndepărtați și închiși de marea populație și în același timp sunt lucrate și minele de sulf. Am aflat și că demonii de gheață sunt recunoscuți pentru tendințele lor homicidale.
YOU ARE READING
Hurricane 2014
Science FictionO fată cu părul portocaliu pornește in căutarea stră stră unchiului său, care e un erou legendar în univers, pentru a ieși din platitudinea rutinei zilnice. Când îl întâlnește pe acesta, ea devine un ucenic de vânător de recompense și află că cel p...