Pasiuni mistuitoare

6. E ceva paranormal

Mă simțeam groaznic, incapabilă să mai gândesc coerent, nu înțelegeam ce se întâmplă, cum putea fi asta adevărat, aveam nevoie de mai multe răspunsuri, de la Lucas.

Mintea mea plutea intr-un abis negru, conexiunile mele au încetat să funcționeze, sufletul mi se descompunea in bucăți mici, prea mici să le găsesc și să le pun înapoi, era cald, atât de cald încât ardea, mă ardea si durea, fiecare gând, fiecare vorba de-a lui Lance, fiecare amintire cu Lucas, acel Lucas grijuliu ce avea grijă de mine.
Nu puteam vedea o lume în care el era altfel, o lume în care el avea un suflet rău.

Când o persoană devine lumea ta, să auzi că lumea pe care o credeai perfectă se destramă, să auzi că după pătura roz totul e negru..e devastator, întunericul îmi cuprinde gândirea și sufletul, tentacule lungi se încolăcesc în jurul meu arzându-ma la fiecare atingere , sufocându-ma, pumnale ascuțite se înfig în mine, mă omoară la fiecare respirație, la fiecare mișcare...îmi doream să opresc asta..să amorțesc, să le fac să înceteze. Lacrimi calde îmi curgeau pe obraz spre găurile pulsânde din mine, le mai liniștea, mai lua durerea.

Lance îmi promise că va avea grija de mine, dar eu nu voiam asta, nu voiam să fiu eu un alt motiv de ceartă dintre el și fratele lui.
Aveam nevoie să îl văd pe Lucas, a trecut deja o săptămână de când nu îl văzusem, de la ultima întâlnire când ma dus în L.A.

Am ieșit din casă pornind spre casa Oliviei, mă grăbeam să ajung, nu mai aveam răbdare să îl văd.
Am ajuns în fața ușii și am bătut, eram așa emoționată că nu știam ce îi voi spune Oliviei dacă deschide ușa.

În pragul ușii apăru Lance, avea un zâmbet larg pe față, când mă văzu acesta mai scăzu, dar rămase totuși acolo.

-Ash, pot să te ajut cu ceva?

-Am..am venit să îl văd pe Lucas.

-Te-a chemat el?

-Nu..am venit singură

Lance ieși din casă și închise ușa.

-Ash, Lucas e puțin ocupat acum, nu e o idee bună să intri.

-De ce?, am sărit eu ca arsă.. Vreau să îl văd, nu am vorbit de câteva zile.

L-am împins pe Lance din calea mea și am deschis ușa, când am intrat am văzut o blondă înaltă, îmbrăcată intr-o rochie neagră, mulată ce îi venea perfect, pantofii cu toc îi puneau în evidență picioarele perfecte.
Era superbă, și pe lângă asta, stătea pe genunchiul lui Lucas.

Privivirile tuturor s-au ațintit asupra mea, Olivia era acolo, mama lui Lance și totodată a lui Lucas, și mai un bărbat bine îmbrăcat, am bănuit ca e tatăl celor doi dar judecând după aspect, nu părea mai invarsta de 30 și ceva de ani.

-Aschen, te pot ajuta cu ceva, zise Olivia. Vreo problemă la școală?

-Nu, doamnă profesoară, eu..eu am venit să îl vad pe Lucas.

-Lucas, domnișoara a venit să te vadă, nu fi nepoliticos, strigă bărbatul în timp ce își umplea paharul cu whisky.

Blonda se dădu jos din brațele lui și Lucas porni spre mine.

-Buna, s-a întâmplat ceva? Întreba el șoptit.

-Nu, voiam doar sa te vad, nu mi-ai mai dat nici un semn și..mi se făcuse dor.

-Da, i-mi pare rău pentru asta, doar că acum nu e chiar momentul potrivit.

-De ce, ce se întâmpla? Am întrebat puțin agasată.

-Hei, Lucas!! Invit-o pe micuța ta prietenă la masă! Strigă bărbatul intrerupandu-ne.

-Nu cred ca poate tată, e doar in trecere.