Excursie

38 5 0
                                    

Am ajuns intr-un final la sfarsitlul lui Noiembrie. Nu ninge, dar e frig rau de tot afara asa ca noi batem la apicior restaurantele si ne incalzim cu zambete. James a venit foarte des la mine acasa chiar si dupa ce mi-am scos picioarul din ghips si a folosit ca scuza faptul ca a promis sa ma ajute cu catelul, dar nu am nimic impotriva. Nu i-am gasit inca un nume potrivit, mai asteptam. James m-a ajutat sa il plimb cand aveam piciorul in ghips, il hranea ocazional si ma ajuta sa il dresez. E foarte cuminte, dar ma cam enerveaza ca asculta mai mult de James decat de mine. Cred totusi ca daca as fi caine as face la fel.

In acest moment sunt cu gasca intr-un restaurant si mancam pizza cu totii. Jake ne povesteste aventurile lui de weekand-ul trecut prin padure cu tatal sau,

- Ce facem maine. Ca nu avem scoala. Intreb eu plictisita.

- Am putea merge la un film. propuse Em

- Le-am vazut déjà pe toate. ne imforma Tarra

- Jake. Ai putea sa ne duci la locul din padure de care ne tot povestesti. Ar fi amuzant. Sa fim doar noi si natura. Fara tehnologie. Doar noi. propuse James entuziasmat.

- Nu cred ca ar fi o idee buna. Adica voi nu cunoasteti zona si daca va pierdeti... ne-o taie din scurt Jake

- O sa ramanem impreuna. Spuse Nick cu tonul lui calm specific

- Daca patim ceva dati vina pe mine... spuse Jake

- Nu o sa patim nimic. Am hotarat. Asta facem. Nu accept nici un dar. Ne salva James

...

Uite-ne acum pregatind pentru excursie. Mi-am luat un ghiozdan mare in care sa imi incapa toate. Am luat o tona de mancare, desi probabil nu o sa o mananc pe toata, dar e mai bine sa ramana, niste medicamente si bandaje in caz ca se trezeste unul din noi sa pice din picioare sau sa se raneasaca, niste haine de schimb in caz de orice si o sticla mare de apa. In ultimul moment am decis sa il iau si pe asta mic cu noi. Parintii mei sunt plecati si nu am cu cine sa il las acasa si daca sta singur cand ma intorc jumatate de casa e roasa. Oricum i-ar placea si lui sa ia niste aer curat si probabil i-ar fi mai usor sa strabata padurea decat noua.

Am iesit afara cu ghiozdanul in spate si cu catelul in brate. Era destul de frig afara, dar la meteo zicea ca nu o sa ploua chiar daca cerul e intunecat. Am inchis usa cu dexteritatea mea inexistenta si am pasit spre mini-vanul parcat in fata casei mere. Nick se afla la volan cu Em langa el, Jake statea langa Tarra si James s-a dat jos pentru a ma lasa sa stau intre el si Tarra. Catelul statea intre mine si James si amandoi il mangaiam absenti in timp ce dormea. Mainile noastre s-au atins pri blana lui si acel curent electric binecunoscut mi-a fulgerat corpul. A durat doar o fractiune de secunda in care am facut contact vizual si apoi ne-am retras mainile privind in directii opuse.

A durat o jumatate de oara, dar am ajuns la marginea unei paduri. Nu putem sa vad nimic in afara unei poteci inguste. Am strans trot ce aveam si am pornit prin padure. Cararea era mica asa ca incapea o persoana. Jake era primul, apoi Tarra, apoi Nick, Em, eu si James. Imi placea faptul ca James statea in spatele meu, ma facea sa ma simt in siguranta. Pe parcursul drumului am dat de o parte foarte noroioasa si piciorul meu a alunecat. James m-a prins dintr-o singura miscare si m-a repus pe picioare. Nu era prima oara cand ma salva si nu prea cred ca are sa fie si ultima.

Dupa o jumatate de ora de mers am ajuns intr-o poiana. O mica pajista inconjurata de padure. Jake isi umfla pieptul si mergea mandru prin jur. Pe acolo trece si un rau ce susura usor. James si-a scos din gheozdan o patura si a intins-o pe jos. Catelul a facut o tura linistit prin jurul poianei. Tarra si Jake s-au asezat pe patura imbratisati si Em si Nick le-au urmat exemplul.

Te iubesc!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum