Romantic

9 1 0
                                    

Soneria umple camera ce acum e prectic ingetata. Nimic nu se misca. Eu am ramas in mijlocul camerei, inima standu-mi in loc pentru o secunda, iar oxigenul mi se oprii in plamani. Simteam ca si cum luam foc si un sentiment de adrenalina imi puse stapanire pe corp. Ma uitam la usa aia de parca ar fi usa raiului si nu indrazneam sa ma apropii. Picioarele mi se miscara involuntar spre usa si mana se aseza pe clanta asteptand un mic impuls. Mana mi se incorda usor si am tras in jos si apoi spre mine deschizand usa.

In spatele usii era tot ce imi mai putem dorii de la viata. Tot corpul mi s-a relaxat cand i-am vazut zambetul sincer. Daca nu l-as fi vazut la piscina as fi zis ca nu se poate sa fie mai frumos de atat. E imbracat intr-un costum elegant, negru, iar la mana are un ceas proababil mai scump decat tot apartamentul meu. Se vedea de la o posta ca se simtea in largul lui imbracat la costum, atata de parca e nou scos din cutie. O editie limitata creeata doar pentru mine sa ma joc cu ea. Imi e frica sa il ating sa nu il murdaresc. Costumul negru pare croit parca pentru trupul lui perfect sculptat, inalt si subtire. Parul ii e ravasit ca intodeauna si iti da impresia ca abia se trezise, dar nu si-a pierdut din perfectiune. Camasa e descheitata la un singur nasture, iar sacoul ii acopera pieptul musculos.

Daca nu asa arata paradisul, atunci nu mai stiu. Daca pana acum era perfect, acum nu mai stiu cum as putea sa il numesc. E genul de imagine la care te holbezi ore intregi doar ca sa iti ramana in cap si sa poti sa ti-o amintesti cand nu ai dupa ce sa salivezi. Cred ca arat ca o idioata, dar nu imi pasa cat e de evident ca ma holbez la el, acum nu mai conteaza. Cum a zis si el in cantec : acum stie. Se simte relaxant ca nu mai trebuie sa incerc sa ascund tot.

- Hei ! Buna !

Cum poate fi asa relaxat ? Eu mai am putin si cad din picioare, iar el nu prezinta nici o inflexiune de emotie in voce. Ma topesc mai tare ca ingetata intr-o zi calduroasa de vara, dar intr-un fel e foarte cald aici. La cat de tare tremur poti zice ca am facut baie cu pinguinii. Vocea lui imi pune in nod in stomac si imi incalzeste inima. Cred ca imi pot auzii inima incercand sa evadeze si sa auda si ea ce se vorbeste.

- Mmm... Hei !

Da... Nu a iesit bine. Vocea lui suna asa de bine in tmp ce a mea suna ca si cum cineva m-ar strange de gat in timp ce m-ar ameninta cu pistolul. Zici ca trebuia sa ma gandesc la ultimele mele cuvinte si sa le zic acum ori niciodata pe patul de moarte. De cand a devenit vorbitul asa greu, acum cand am cea mai mare nevoie ? Pana acum imi era asa usor sa vorbesc si nu ma asculta nimeni, acum suna ca Misiune Imposibila 22. Stiu insa ca lui nu ii pasa, el vede ce e mai bun in oameni, el ma place indiferent cat de mare e nodul din gatul meu cand trebuie sa ii vorbesc si asta e unul dintre numerosele motive pentru care il plac.

- Esti foarte frumoasa in seara asta! Defapt esti la fel de frumoasa ca deobicei.

M-am uitat in pamant si am zambit timid. Nu am de gand sa ii stric bucuria. Fie ca el in seara asta...

- Mersi. Si tu esti frumos... Mereu...

Nici nu stie cat de sincera ma simt acum. Probabil e atat de natural incat nu realizeaza anumite detalii, cum ca toate fetele sunt topite dupa el, eu fiind inclusa in multime. Un zambet larg ii aparu si lui pe fata . Nu mai conteaza ce am zis daca i-a adus un zambet . Mi-a oferit un zambet si este cel mai frumos cadou. Acest zambet nu este unul obijnuit, e unul din inima, imi arata ca inima lui zambeste. Inima mea urla de fericire in timp ce alearga disperata pe un camp cu flori, deci am zambit si eu. Déjà tot ce se intampla cu mine ma depaseste, ma uimeste si ma face sa ma simt diferit. E cu adevarat ceva nou.

Isi intinse mana cu palma in sus parca asteptand ceva. A fost gratios, dar hotarat, desi probabil nu se astepta sa ii analizez miscarea... Isi tinea degetele cu mici spatii intre ele si imi puteam imagina degetele mele ocupandu-si locul printre ale lui. Mi-am miscat mana pana aproape de mana lui, dar ma simteam foarte ciudat. Mana mea se misca ca a unui robot neuns, zici ca aveam frisoane, atat de tare tremura. Dar mi-am pus-o intr-a lui si furnicaturile au aparut din nou. Degetele noatre se unira formand un tot unitar. Aratau atat de bine impletite impreuna, incat parea ca vor ramane asa la nesfarsit.

Te iubesc!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum