Capitolul 5: Harry e beat

157 23 8
                                    

-Nu, e OK, mă văd acolo cu restul trupei. Spuse Cassie prin difuzorul telefonului.

Vorbea cu Simon. Acesta era interesat dacă dorea ca băieții să meargă după ea la o anumită oră sau dacă se va descurca singură să ajungă la clubul Mahiki. Cassie nu știa unde se afla, știa doar că Harry umbla des pe acolo, căci el alesese clubul respectiv.

Cassie închise telefonul. Trebuia să se pregătească. Era în jurul orei 8 seara, avea la dispoziție o oră. Se schimbă de rochia mulată. Luă pe ea un top alb care îi venea până după sâni și o fustă cu talie înaltă de culoare mov. Părul și-l prinse într-un coc foarte îngrijit și își reîmprospătă machiajul. La ora 9 era deja gata, cobora scările hotelului în sandalele ei albe cu toc și cu catarame aurii în jurul gleznelor. Ieși afară din hotel, cu o mână strângându-și mai bine paltonul în jurul corpului. În cealaltă mână își ținu plicul argintiu. Se încruntă în noapte, iar peste drum zări un Ferrari gri, iar la volanul acestuia un cap creț.

Pufni gândindu-se că Harry parcase peste drum de hotel intenționat, ca să nu îi ușureze ei drumul până la mașină. Foarte ușor, putea să parcheze la câteva străzi distanță, de ce nu?!

Se grăbi spre mașină. Harry nu se coborî să-i deschidă ușa, ci stătu acolo cu o privire fixă spre șosea.

Cassie intră în mașină, simțindu-se ușor jignită din cauza acetui lucru.

-Parcă i-am spus lui Simon că mă descurc. Spuse Cassie, gândindu-se de ce îl trimisese pe Harry să o ia.

-Bine. Spuse sec acesta și porni motorul.

În timp ce mașina se puse în mișcare, Cassie ridică o sprânceană; genul acela de comportament o enerva la culme, dar se autocontrolă.

Îl privi pentru câteva secunde, apoi se lăsă ușoară în scaun și începu să chicotească.

-Ce e amuzant? Spuse Harry cu o figură enervată.

Cassie se opri din chicotit. Își rezemă cotul de ușa mașinii și bărbia și-o puse pe degete. Stătea cu privirea îndreptată spre el.

-Tu. Spuse aceasta simplu, apoi completă. E amuzant că trebuie să mă înghiți, că faci ce spune Simon. Practic, pe lângă coleg de trupă, ești și șoferul meu.

Harry o privi în scârbă.

-Tacă-ți gura. Mârâi.

Cassie nu băgă în seamă nici privirea crețului, și nici vorbele sale.

-De ce ai venit fix tu după mine? Spuse aceasta cu o figură disprețuitoare.

-De-aia. Spuse Harry, apoi dădu radioul mai tare, continuând să fie atent la drum; sau cel puțin să încerce.

Cassie dădu radioul mai încet.

-Răspunde-mi.

Harry suflă adânc aer în piept. Îl scotea din minți.

-Pentru că am vrut. O minți acesta.

De fapt, el venise doar pentru că Simon văzuse că nu o înghite deloc -la fel ca și restul colegilor din trupă, de altfel- așa că hotărî că voia să îi apropie.

Cassie nu mai spuse nimic. O satisfăcea situația, totuși. Rânji și privi afară prin geamul mașinii tot drumul.

Harry parcă mașina. Peste drum, la intrarea în club, era zarvă destulă. Deasupra capetelor scria mare, cu litere de tipar, cu culoare neagră peste un font roz-roșiatic Mahiki.

-Poate ai vrea să îmi deschizi ușa la mașină de data asta. Spune Cassie cu un zâmbet ironic, văzând că Harry vrea să iasă din mașină.

Harry păru să nu o audă, dar totuși veni și îi deschise ușa. Îi întinse mâna și o ajută să iasă afară. Apoi o lăsă să meargă în față. La un moment dat ajunseseră la același pas.

Sub lumina reflectoarelor (Harry Styles)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum