Sub lumina reflectoarelor (Harry Styles)

Capitolul 7: Vestea Sophiei

-Aham, da, știu, ai dreptate. Spuse Cassie cu un ton exasperat prin difuzorul telefonului.

-Privește partea bună, o îndemnă Michael pe aceasta. Ești în Londra. Cui nu i-ar plăcea Londra?

Cassie i se plângea de câteva minute lui Michael. Trecuseră trei zile de la incidentul din direct din emisiunea lui Ellen. Iar presa era plină de acest subiect, de aceea refuzase să citească orice material monden online sau tipărit. Refuzase chiar și să își verifice contul de Twitter, ceea ce era destul de surprinzător. Cassie era dependentă de rețeaua aceea de socializare. Știa că acum, când Liam și Louis își deschiseră gura în direct, și se făcură clari că nu o au la inimă, fanii vor avea curaj și vor începe să vorbească.

De fapt, ceea ce nu îi convenea ei mai mult era faptul că Simon nu ripostase în niciun fel. Cu toate că știa că nu era chiar bine ce se întâmplase între membrii trupei, Simon reacționă chiar foarte calm, spre surprinderea tuturor, și spre tristețea lui Cassie.

Tânăra vedetă considera că cei doi meritau să fie tunși chei și să fie loviți cu pietre.

Cel puțin.

-Nu știu cui nu i-ar plăcea, dar știu cine s-a săturat deja de ea. Vrei să ghicești? Nu e chiar așa greu. Spuse Cassie arogantă, lăsându-se să cadă într-un fotoliu din camera ei.

Cassie începu să se joace cu degetele pe mânerul de piele al fotoliului. Avea buzele bosumflate. Arăta ca o copiluță supărată.

-Mi-e dor de tine. Spuse aceasta pe un ton jos.

Dar nu primi niciun răspuns înapoi. Decât respirația grea a lui Michael. Așteptă câteva secunde, așteptă un și mie mi-e dor de tine sau un o să vin cât pot de repede la tine, cu toate că ar fi fost niște minciuni. Dar cu toate astea, le așteptă. Și totuși, nu le primi. Nu primi altceva decât câteva zgomote care veneau destul de estompate prin difuzorul telefonului, apoi o voce de femeie ce i se adresa lui Michael.

Lara.

Cassie răsuflă ușor întristată, dezamăgită. Era logodnica lui Michael, Lara, care îl întreba cu cine vorbea la telefon. La final aceasta spuse și un iubitule. Ceea ce i se păru dezgustător lui Cassie, nu știa din ce motiv.

-Rămâi pozitivă! O sfătui Michael și închise telefonul, ușor incomod în acea postură.

***

Cassie stătea întinsă pe patul său și pentru prima oară de la incident își luă inima în dinți și își verifică contul de Twitter. În scurt timp, regretă asta. Nu mai văzu niciodată atât de multe răutăți spuse la adresa ei.

I se scurse o lacrimă. Nu realiză. Nu știu ce se plimba ușor pe obrazul ei. Își duse palma la obraz, apoi își privi degetele ude.

Privirea sa era destul de îngrozită. Nu mai plânsese de câțiva ani. Nici măcar nu își aducea aminte când plânsese ultima oară.

Se auziră bufnituri ușoare în ușa camerei ei de hotel. Tresări ușor și se ridică din pat ca arsă. Își șterse ochii umezi cu dosul palmelor și se grăbi spre ușă. Privi în vizor. Observă o față destul de cunoscută, de femeie. Nu știa de unde să o ia.

Deschise ușa ca să privească o șatenă frumoasă, cu părul lung și făcut bucle. Avea o pereche de pantaloni negri cu turul lăsat și o bluză roșie și largă, care îi lăsa la vedere jumătate din abdomen. Avea ochii acoperiți de niște ochelari de soare rotunzi, iar pe umărul stâng atârna o geantă. În picioare purta o pereche de Stiletto negri.

Cassie privi în jos, spre picioarele sale. Erau goale. Ea era goală. De fapt, nu era. Dar așa se simțea, văzând-o pe femeia aceea îmbrăcată fără cusur, iar ea... Ea era doar în niște pantaloni scurți și un tricou, vestimentație în care dormise.

-Pot să te ajut cu ceva? Întrebă Cassie, lăsându-se pe tocul ușii, încercând să pară mai sigură pe sine.

-Ăhm, eu sunt Sophia. Spuse șatena și întinse mâna spre brunetă. Sophia Smith.

Cassie căscă gura ușor, își aminti de ea. Era iubita lui Liam. Nu avusese ocazia să o cunoască până acum, deci era normal să se mire că bătea la ușa ei.

-Cassie. Spuse bruneta și îi strânse mâna ușor Sophiei.

-Să înțeleg că nu ești pregătită încă, huh? Spuse Sophia analizând-o din cap până în picioare.

-Pregătită pentru ce? Întrebă Cassie confuză, încruntându-se ușor.

Sophia se încruntă și ea la rândul ei, dar nu își urâți fața astfel. Fața ei era prea plină de machiaj ca să poată părea urâtă.

-Trebuia să ieșim. Spuse aceasta. Nu te-a informat Simon? Întrebă, iar apoi își răspunse singură. Hm, probabil că a uitat.

-Ce să uite? Am privit-o chiorâș, fiind mult mai confuză de data asta.

-Eu, Liam, tu și iubitul tău. Simon a spus că ar fi bine să ieșim odată în formație de patru, un fel de double date. Pentru camere, știi tu, ca să se uite odată de întâmplarea de la Ellen.

După toate informațiile primite din partea Sophiei, Cassie se blocă la un singur detaliu.

-Stai, stai, stai. Iubitul meu? Întrebă aceasta, neștiind dacă să trateze situația cu amuzament sau seriozitate.

Sophia dădu ușor din cap, cu un zâmbet pe față.

-Te așteptăm jos. Să fii gata. Spuse Sophia și îi întoarse spatele, un spate frumos de altfel, mai ales din punctul de vedere al unui băiat; al lui Liam.

Cassie o privi îndepărtându-se, neștiind dacă să o strige să se întoarcă sau să reacționeze în vreun fel. Știa doar că în acel moment chiar nu avea chef de o ieșire, nu și după ce citise toate comentariile răutăcioase despre ea. Avea nevoie de cineva în momentul ăla.

Dar nu avea pe nimeni.