Agonia inimii

I

Aflat pe marginea șoselei și evident semnalizat cu avarii,bărbatul în cămașă cadrilată,încercă să dezlușeașcă motivul fumului ce ieșea de sub căpotă.Înalt,subțire și cu părul dat pe spate,Mark îl aprecia că având între 35 și 40 de ani,cu un job destul de bine plătit având în vedere mașina nouă marcă Skoda și vestimentația acestuia.Își dorea a-l întreba dacă are nevoie de o mană de ajutor însă acum misiunea lui era de a o aștepta pe Mara.Îi plăcea să fie cât mai relaxat în momentul când ieșea în oraș cu câte o domnișoară.Din experiență știa că e mult mai bine să anuleze o întânlire dacă nu se simte într-o stare bună sau dacă vreun eveniment îi afecta gândurile.Metodologia întânlirilor era una simplă:să te afli într-o stare bună,să ai o idee de outfit care să atragă privirile,igiena să fie impecabilă după care tot ce mai lipsește sunt câteva pufuri de parfum intens,care să te facă de neuitat.

Cu toate acestea,nu mai putea considera întrevederea de astăzi cu Mara ca fiind neapărat o întânlire având în vedere că era a șașea oară în care se întânleau.Mark făcuse deja demersurile necesare pentru a se asigura că nu va lipsi din gândurile Marei.După prima întânlire în care se plimbaseră prin parc savurând o cafea cu aromă de tiramisu,era evident că lucrurile vor merge bine,ulterior stabilind de comun acord o viitoare ieșire la cinema pentru a viziona ultimul film din seria Avengers.Mark își dăduse seama încă de la început că ceea ce va urma nu va fi întocmai ușor și asta se datora faptului că exista ceva special la această fată.Totul părea diferit la ea,de la modul de a se exprima,gesturile pe care le făcea,modul în care roșea când încerca să exprime ceva de natură vulgară,totul era perfect și tocmai asta îi aducea o stare de neliniște.Pe langă acestea se mai adăuga și faptul că era o fată foarte atractivă, având un corp perfect conturat,părul brunet ca a unei amazoane și fața luminoasă precum o fecioară.Timp de câteva zile au vorbit foare puțin în mare parte din cauză că el se oprise din a-i mai scrie fără un motiv concret iar Mara își călcase deja de câteva ori pe orgoliul feminin și îi dăduse mesaje întrebându-l dacă se simte bine și dacă totul e în regulă însă fără a primi răspunsuri mai lungi decât ,,sunt bine,am avut mult de muncă,am ieșit cu băieții,eram la sălă'',răspunsuri ce nu o puteau convinge decât de faptul că totul va lua sfârșit în cel mai scurt timp.Probabil nu va ști niciodată că motivul pentru care Mark alesese să fie distant în cele câteva zile se baza de fapt pe insecuritățile lui și că s-a gândit dacă merită să continue totul sau dacă ar fi mai sigur să încheie totul.În cele din urmă răspunsul a constat în adoptarea ideei că doar un laș s-ar da înapoi în fața unei asemeni situații iar din toate caracterizările pe care le auzise despre el,laș era exclus de pe listă,așa că în ziua respectivă a invitat-o la cofetărie pentru a ,,îndulci'' situația.

Fusese trezit din amintirile primelor întânliri de către zgomotul mașinii de tractare ce urcase deja pe platformă Skoda bărbatului cu freză cool.Ceasul îndica o întârziere a Marei de doisprezece minute însă panica nu-și avea rostul,fetelor mereu le lua mult până să se pregătească.

La sunetul notificării pe ecran apăru un mesaj de la Darius:,,Tre' să ne vedem și să discutăm despre Lucian''.

Acest mesaj nu putea decât să-l neliniștească având în vedere situația dificilă în care el și Darius se aflau din pricina lui Lucian însă chiar când se pregatea să raspundă acea voce angelică se auzi de foarte aproape:

-Hei,sper că nu eu sunt motivul feței ăsteia.

-Nici gând drăguțo,eram doar prins într-o conversație cu prietenii,răspunse Mark ridicându-se galant și trăgându-i scaunul pentru a se așeza.

-Ai vrea să vorbim despre asta?

Ochii mari și lucioși ai Marei așteptau sincer un răspuns.Din nou,ca în multe alte dăți întrebarea îl luase prin surprindere pe Mark,remarcând modul atât de diferit în exprimare al ei față de toate celelate fete pe care le cunoscuse.

-Nu ți-ai dori să asculți doar chestii de băieți ce țin de sală,mașini și fete.Un zâmbet scurt îi scăpără lui Mark spunând asta.

Mara nu aflase prea multe despre prietenii lui însă știa că împreună merg zilnic la sală(lucru pe care îl remarcase încă de la prima vedere) și că se adună în weekenduri pentru a viziona meciuri de box sau fotbal sau chiar pentru a juca Fifa.Cu toate acestea și-ar fi dorit ca Mark să fie mai deschis și să-i povestească mai multe despre ei.

-Cunoscându-ți prietenii aș putea să te înțeleg mai bine pe tine și orele lungi în care nu-mi răspunzi pentru că ești cu ei și uiți de mine complet.

-Crede-mă că nu ne-ai putea înțelege,atunci când ne întânlim ne comportăm ca niște animale fără creier făcând tot felul de idioțenii.

Mara izbucnise în hohote auzind această remarcă,făcând chelnerul să se uite îngrijorător la ea.

-Suntem bine,spuse Mark salvând situația,pentru moment două cafele cu aromă de lavandă vă rog!

Chelnerul aprobă,retrăgându-se,la fel de îngrijorat.

-Mulțumesc,cred că s-a speriat de râsul meu colorat și copilăresc.

-Cred că râsul tau este o adevarată muzică pentru urechile mele,spuse Mark,având acea privire care o făcea întotdeauna să roșeașcă.

Obrajii Marei arătau de parcă tocmai înghițise toți ardeii picanți din bucătăria restaurantului.