Monster {BoyxBoy}

Capitolul IX "Nu mă lăsa..."

Felix P.O.V
Întunericul deja înecase lumea din jurul nostru, mașina lui Jeongin mergea deja de minute bune, în scurt timp ajungem in fața unui bloc, era ceva mai vechi, însă arata destul de bine, majoritatea lui fiind doar negru, probabil putini oameni locuiesc aici?
-La ce etaj stai?
Îl întreb pe brunet, el a deschis ușa mașinii, ieșind afară, arătându-mi cu degetul spre un apartament luminat aflat la ultimul etaj.
-La etajul opt, închiriez apartamentul cu un prieten, nu îți fa griji, nu ne va deranja cu nimic.
Îl urmez până în interiorul clădirii, după alte câteva minute am ajuns la ușa apartamentului, Jeongin deschide ușa, în fața mea apărând un apartament, care chiar daca avea majoritatea luminilor aprinse, arată ca depresia însăși. Era extrem de gol, câteva scaune puse pe la colțuri, și o canapea într-o cameră. Avea un miros vag, era că și cum nimeni nu locuia acolo, startul de praf fiind clar vizibil. Jeongin mă trage înăuntru, încuind ușa după mine.
-Dacă ai de gând să mă omori sau așa ceva, măcar fă-o în alt loc.
Spun sarcastic, dandu-mă un pas în spate.
-Lasă glumele, Yongbok.
Nu...nu...doar nu numele ăsta...numai nu... Mă duc spre ușă, încercând să îl împing, spre nenorocirea mea, nu se clintea din fața ușii.
-De unde dracu știi numele ăla?
Spun nervos, apucandu-l de guler, el mă apucă de mâini, despartindu-le brusc de haina sa, imobilizandu-ma.
-Ascultă-mă atent, știu cine ești, știu care este situația ta, nu sunt aliatul lui Hwang Hyunjin, dar am legături cu dinastia Hwang, îți cer să colaborezi, pentru binele tău, și al copilului tău.
Copil? Ce copil? Și cum adică are legături cu dinastia Hwang?
-Ești și tu un nebu...
Vocea îmi este tăiată de o senzație arzătoare în piept, o durere înțepătoare începe să apară în întregul meu corp, viziunea începea să mi se încețoșeze.
-Je...on...gin...ce...
Încercăm să găsesc un răspuns, însă în momentul următor corpul meu aproape paralizat este tras din brațele brunetului, lovindu-mă de pieptul altcuiva.
-Jeongin, ți-am spus să mi-l aduci imediat, nu s ate prostești.
Vocea asta...atât de cunoscută...atât de...liniștită... Nu pot greși...este el...
-Hyunjin...
Spun, înainte că lumea sa devină complet neagră.
Hyunjin P.O.V
-Felix? Felix! A leșinat...
Îl iau în brațe, arătându-i idiotului să deschidă ușa.
-Îl ducem deja? Nu îți e frică că Bang Chan va apărea din nou?
-Gura, sau vrei sa îl aduc pe Minho sa te facă să taci.
Spun ieșind din apartament, naiba știe de unde Jeongin la găsit. Afară la mașină deja mă aștepta Minho.
-Ce dracu?! E mort?!
Spune el, puțin panicat, sprijinindu-se de dubiță.
-Nu, dar ar trebui să îl ducem la reședința.
Spun întinzându-i pe bancheta din spate, el doar tresare puțin, dormind mai departe, mă pun pe podeaua dubei, stand lângă el, vroiam sa mă asigur că nu se va răni. Jeongin intra și el după puțin timp în mașină, indreptandu-ne spre o altă casă a familiei mele, acolo Felix ar trebui sa fie în siguranță. Yongbok sau Felix, în momentul ăsta el este singurul care poate salva lumea de la un haos total. Peste câteva minute ne oprim în fața unei școli, Niki urcandu-se în mașină.
-Tată... Ce s-a întâmplat cu tata? Și cine sunt ăștia doi? Ai promis că îmi vei explica!
Spune Niki, puțin nervos, venind lângă mine, uitându-se la Yongbok.
-Cine e copilul, Hwang?
Întreabă Minho de la volan.
-Niki, Hwang Niki, fiul meu și al lui Yongbok. Acum tăceți dracu sa ii explic copilului situația. Niki, tatăl tău este bine, a leșinat doar din cauza șocului pe care corpul său la contractat când a detectat prezenta mea. În momentul ăsta trebuie sa plecăm din oraș, trebuie sa mergem la principala reședința Hwang, cei doi din față, sunt verișorul meu, Lee Minho, și ucenicul tatălui meu, Yang Jeongin. Trebuie sa îl apărăm pe Felix...Yongbok...
Felix P.O.V
Mirosul florilor îmi provocau o senzație de greață, mă ridic de pe jos...un alt vis? Ce se întâmplă? Nu îmi amintesc nimic din viața reală...nu știu cum am ajuns aici...eram in mijlocul unui câmp de flori albe, puțin mai departe de mine fiind o oglindă, puteam vedea pe cineva in ea, arata identic cu mine, însă nu eram eu, hainele, parul, totul era diferit, înafara de față.
-Felix, asculta-ma atent! Nu am mult timp să îți explic, eu sunt Yongbok, eu sunt tu, noi nu suntem oameni, Felix, suntem fii nimfelor, nu suntem nici oameni, nici vampiri, inima noastră deține puteri inimaginabile, nu putem face rău cu ele, dar alții le pot folosi să facă rău, forța inimii noastre poate fi folosita de oameni și vampiri, pentru scopurile lor meschine. Nu lăsa pe nimeni să se apropie de tine, ai încredere doar in Hyunjin și Niki. Te rog...ai grija de Niki...
-Cine e Niki?
Întreb uitandu-mă la reflexia ce dispărea încet.
-Este fiul nostru și al lui Hyunjin, a fost născut folosind energia mea și al lui Hyunjin, deci inima sa este un hibrid între vampir și nimfă. Nu lăsa pe nimeni să ne folosească energia pentru a face lucruri tirane... să nu ai încredere în dinastia Jung!
-Jung?!
Într-o fracție de secundă reflexia dispare.

Niki
17 ani

Yang Jeongin
20 ani

Lee Minho
24 ani