Monster {BoyxBoy}

Capitolul XIII "Nu pot..."

-Felix...Felix... sărută-mă...
-Wooyoung...
Blondul nu mai rezista, tremura sub atingerea bărbatului de deasupra lui. După un alt statut lung, corpurile lor se uniseră, in ceea ce multi ar numi păcatul suprim. Wooyoung îl ridică, lăsându-și membrul înăuntrul său, muscandu-i de câteva ori gâtul băiatului.
-Wooyoung...părinți mei...mă așteaptă...
-Felix...spune el după ce îi oferă încă un sărut, ei nu te vor, Felix, nu incerca să îi faci sa te accepte...
-Wooyoung...mă iubești?
Întreabă blondul, însă partenerul său întârzia să îi răspundă, brunetul își ridică capul, muscandu-i buza.
-De sigur că te iubesc... Doar am nevoie de tine...
Felix se trezi, "un coșmar", gândi el, luând o pastila de pe noptiera de lângă el.
De ce...De ce el? De ce nu a putut avea o viață normală? De ce nu a putut fii normal? Vroiam o relație normală...o familie normala...
Cufundat în gânduri și paranoia , nici nu observă bărbatul ce stătea lângă ușă, Hyunjin se pune lângă el pe pat, punandu-i o mână pe față, Felix tresare, uitându-se șocat la el.
-Felix...te-am auzit de afară, ești bine?
Blondul se uită speriat, dar curând observă petele roșii de pe puloverul lui.
-Hyunjin...
Spune Felix, arătând spre pete, Hyunjin panica, își dezbracă puloverul, rămânând cu bustul gol, Felix era obișnuit să îl mai vadă cu puține haine.
-Felix...știu că e ciudat, și că ești confuz, dar crede-mă, odată ce totul se va termina, îți v-oi oferi totul, îți voi da lucruri la care ai putea doar visa...deci te rog... Nu fugi...
Felix se uita la el, putea simți că vorbea sincer, deschise mâinile, și îi făcu semn să vină spre el. Hyunjin se baga între mâinile sale, bagandu-si fata in cămașă sa.
-Felix, te rog, crede-mă...poate că atunci l-am iubit pe Yongbok, dar acum te iubesc...te rog...lasă-mă să te apăr.
Felix tăcea, îi mângâia parul, uitându-se pe fereastră, noaptea era pe sfârșite, soarele ridicandu-se încet. Felix curând adormi, cu Hyunjin in bratele sale.

Cand vocea lui Niki îl trezi, Felix era singur, nici urmă de Hyunjin. Niki și Jeongin îl rugară pe Felix sa vina cu ei până în oraș, cei doi doreau o consola noua, însă Hyunjin și Minho nu aveau încredere în ei când venea vorba de bani. Chiar daca aveau bani sa le ajungă pe două sau trei eternități, cei doi vampiri risipeau tot ce li se oferea de parca nu ar exista mâine, de multe ori chiar punandu-se in pericol. Chiar daca Jeongin era un adult, și după logică, avea banii lui, cu toții rămăseseră la apartamentul din Seul, lasandu-l pe Jeongin la mila verilor săi mai mari.
-Felix, nu vii cu noi ?
Întrebă Niki, urmărind blondul care se îndepărta de ei.
-Nu, Niki, am văzut câteva tarabe drăguțe pe aici, mă duc să văd ce mai au nou.
Chiar daca Felix era venit în acest oraș de puțin timp, nu ii luă mult sa se împrietenească cu jumătate din populație. După ce se mai plimba printre oameni, bătrânele oferindu-i mici gustări, iar bătrâni oferindu-i fetele lor spre măritiș, Felix ajunse pe o stradă mica, lăturalnică, și întunecată, in contrast cu restul orașului. Felix putea jura că nu trebuia să ajungă aici, și că în aleea aia se afla o energie ciudată. Felix da să se întoarcă, însă o mana îl oprește imediat, Felix își retrage mână, printr-o mișcare rapidă ajungând față în față cu cel ce îl atinsese, dandu-i un picior sănătos exact in aria stomacului, bărbatul tuși de câteva ori.
-Felix stai!
Spuse el, încă tinandu-se de stomac și tusindu-si organele afară.
-La naiba, am uitat că ai doisprezece ani de arte marțiale.
-Wooyoung ...
Spune Felix, furios.
-Nenorocitule! Chiar nu ai pic de scrupule...după ce că mi-ai irosit timpul atâția ani, mai apari din nou...după ce că te-ai ascuns tot timpul ăsta...
-Felix...Nu m-aș fi ascuns daca dragul tau prieten Chan, nu ar fi fost constant pe urmele mele!
Spune Wonyoung, sprijinindu-se de un perete.
-Ce treabă are Chan în toată asta?
-Ah, deci nu știi...Felix, sa fim serioși, nu simți nimic pentru Hyunjin, de ce îți pierzi timpul acolo, Felix, vino cu mine, vino cu mine, și v-om avea totul! Mă vei ajuta in planul meu, iar eu in schimb, îți voi oferi tot ce un om își poate dori.
-Si... dacă aș spune...că vreau dragostea ta, ce ai face?
Întreabă Felix, îndepărtanu-se de el.
-Felix, nu fii naiv, vampirii nu au suflet, nu au cum să simtă iubirea...
-Vampirii...sau tu?
-Oh, Felix...
Spune el, apropiindu-se de blond, apucandu-l de talie. Felix incerca sa se elibereze, dar în zadar.
-Ciudat, de când ai apărut încerc să te hipnotizez, însă vad că nu funcționează...Ești împreună cu Hyunjin?
-Nu e treaba ta, dispari!
-Felix, nu mai vreau să continuăm jocul asta stupid, vino cu mine, și odată ce o termin cu tine, îți poți continua viața patetică mai departe.
Wonyoung își apropia fata de a lui Felix, iar când mai avea câțiva centimetri până la buzele blondului, o mână ii opri contactul. Wonyoung se uită în sus, văzându-l pe Hyunjin, un Hyunjin extrem de furios. Hyunjin îl ia pe Felix în brațele sale, smulgandu-l de lângă bărbat.
-Am știut că ești josnic, dar nu mă așteptam să folosești tehnica aia pe o nimfă tânără, realizezi cat rău i-ai fi putut face?!
Tipa Hyunjin, ținandu-i în brațe corpul lesinat al blondului.
-Eu? Eu cat rău îi pot face?! Tu! Tu gunoiule! Tu ești cel care a pus mâna pe el, eu primul l-am găsit! Legea vampirilor spune că...
-Legea vampirilor mai spune și că e interzis să otrăvești o nimfă prin feromoni, dar uite unde suntem acum.
-Nu as fi fost nevoit să o fac, dacă tu nu ii băgai toate prostiile alea in cap.
-Wooyoung, îți voi spune acum, și pentru ultima dată, dacă mai pui odată mână, pe ce îmi aparține, îți vei urma clanul în mormânt.
-Clanul meu...Cum rămâne cu clanul tau, dragul meu frate.