Si de aceasta data nu m-am trezit in patul meu.Eram intr-un lift ce mergea destul de repede si imponderabilitatea ma facea sa ma simt usor ca un fulg.Langa mine era Vlad ce inca dormea,Kant si stapanul.L-am scuturat de umar si el s-a trezit speriat.
-Unde suntem?
-Nu stiu Vlad.Stapane unde mergem?!
-E timpul sa mai iesiti si pe afara.Mergem la suprafata sa luati o gura de aer si sa va arat cum arata locul iarna.
-Iarna?
-Da suntem in Decembrie.Cum va mai simtiti?
-Suntem bine...am spus eu zambind fals.
Ajungand intr-un final sus am inceput sa tremur.Eram imbracat doar intr-un tricou si niste pantaloni subtiri si eram incaltat cu o pereche de slapi.Cand a deschis usa am vazut pestera prin care trecusem prima data inainte de a fi lovit si dus in bunker.Am urmat traseul intortocheat cu tuneluri din ce in ce mai stramte pana la scara.Am urcat .Sus ne astepta Mortor cu un pistol in mana ,cu o privire fixa si cu ochii inchisi.Auzindu-ne a tresarit si si-a indreptat atentia spre noi.
Stapanul a plecat inainte in viscol si s-a aruncat in genunchi in nameti.
-Stii de cand nu a mai iesit?m-a intrebat Mortor cu o privire milostiva.
-Normal ca nu stiu...
-De zece ani sta inchis in acel bunker.
-Vorbesti serios?
-Da si pana acum nu s-a plans niciodata.A studiat,a scris,adisecat,a facut experimente.
-Dar de ce a iesit tocmai acum?
-Deoarece aproape a terminat experimentul cel mai important la care a lucrat cel mai mult.
-Si anume?
-Specimenul Z.E vorba de o transformare genetica,de o imbunatatire a speciei umane .
-Te referi ca monstruozitatile care v-au atacat atunci?
-Da.
-Voi ajunge sa le mai vad,sa aflu mai multe si sa fiu poate si eu implicat?
-Probabil...
In tot acest timp stapanul statea la vreo treizeci de metri distanta in genunchi cu ochii atintiti spre zapada.
-Da le vei mai intalni!a spus deodata stapanul.Chiar astazi.Haideti afara sa luati o gura de aer!
Am pasit incet,cu ochii atintiti spre usa.Mi-am dat seama ca aceasta fusese inlocuita.Podeaua era curata si nu mai mirosea a cadavre.Cand am pasit doar in slapi in zapada am inceput sa tremur si mai tare.Lumina amplificata de reflecsia zapezii ma orbea .M-am trantit precum stapanul in genunchi si am inceput sa plang.Kant din spate m-a ajutat sa ma ridic.
-De ce ne-ai tradat?l-am intrebat eu in soapta.
-Nu i-am zis decat acel lucru.Nu v-am tradat.Vreau sa aiba incredere in mine pentru a va putea scoate de aici.Am propus aceasta iesire cu scopul de a va reimprospata atat voua amintirile cat si mie.Plus ca sunt sigur ca pana si el a vrut sa iesim putin.
Dupa un timp destul de indelungat am hotarat sa ne intoarcem in bunker pentru se facuse prea frig.Ajunsi jos ne-a dat haine uscate si ceai fierbinte.Ne-am dus sus iar stapanul s-a dus sa doarma o ora .Mortor il pazea iar Kant ne-a fagaduit ca va veni cat de repede la noi.
-Cum crezi ca se va termina totul John?m-a intrebat Vlad.
-Nu stiu.Dar unul din noi sigur va muri.
CITEȘTI
Teroarea din abator
TerrorAm inceput aceasta poveste cu ideea de a aduce in prim plan imaginea abatorului ca si casa de tortura.
