My little lord.. ☁️

Chapter 12

Mă ridic brusc din pat când aud o bătaie în ușă, grăbindu-mă să descui și să deschid, în fața mea văzându-l pe prinț

Yg - te căutam
Jm - serios?
Yg - da, aish, mama mă omoară cu toate predicile care are să mi le spună (zice cât încuie la loc ușa ca apoi să se așeze pe pat) uite

Iau de la el paharul cu vin care mi-l înmâna, luând apoi o gură mică și privindu-l pe cel din fața mea

Jm - ce e?
Yg - oh?
Jm - de ce te uiți așa?
Yg - așa cum?
Jm - pierdut, la ce te gândeai?
Yg - aish, nimic important (zice cât se întinde pe spate pe pat)

Mă așez lângă el, lăsându-mi paharul pe noptieră ca apoi să mă întind și eu

Jm - de ce vrei atât de mult să ascunzi unele lucruri?
Yg - ce lucruri?
Jm - ceea ce gândești, niciodată nu-mi spui
Yg - ne cunoaștem de câteva zile, ce ai vrea să îți spun?
Jm - totuși în câteva zile se pot întâmpla multe
Yg - știu
Jm - atunci de ce ascunzi lucruri? ai zis că ai încredere în mine
Yg - aish, taci odată, altfel voi zice o prostie
Jm - ce prostie?
Yg - ssh
Jm - nu-mi zi să tac (mă răstesc la el cât îl privesc ridicându-se și mergând spre fereastră) ce e?
Yg - Yusiki a plecat, nu?
Jm - da
Yg - atunci a plecat și Kim, mama trebuie să plece ai ea, asta e bine
Jm - de ce să fie bine?
Yg - voi avea liniște în casă, va trebui să găsesc ceva și pentru Ella, apoi le dau servitorilor o mică vacanță, și gata, defapt.. prostu de frate'miu nu va pleca, aish, trebuie să-l fac să plece

Îl privesc puțin confuz cât iese din cameră, mai apoi spre geam, văzând mașina lui Yusiki care tocmai era parcată, ea ieșind nervoasă iar apoi intrând în casă, trântind ușa de la intrare în urma sa

Jm - ce s-a întâmplat?
Yu - ești încă aici?
Jm - îmhî
Yu - aish, mi-am uitat laptopul, am date importante pe el așa că a trebuit să mă întorc să îl iau (spune cât trece grăbită pe lângă mine ca apoi să ia obiectul după care a venit înapoi)
Jm - dar, cât vei sta acolo? (întreb în timp ce mă poziționez în fața sa pentru ai bloca drumul)

Ea inspiră aer adânc, privindu-mă apoi atent și punându-mi mâna pe umăr

Yu - băiete, n-am de unde să știu, poate dura până la câteva săptămâni, când voi termina totul voi reveni aici
Jm - bine.. (spun șoptit cât privesc în jos)

Yusiki îmi ridică înapoi privirea spre ea, zâmbindu-mi și apoi lansând un mic sărut pe buze înainte să se îndepărteze

Jm - ya!
Yu - ce e?
Jm - de ce mă săruți mereu pe buze? (întreb răstit, ea doar râzând cât se apropie înapoi de mine)
Yu - săruți persoanele pe care le iubești, nu?
Jm - da, dar.. nu pe buze, doar când ești împreună cu cineva (șoptesc timid)
Yu - viața e prea scurtă ca să selectezi persoanele pe grupe, săruți pe cine vrei cum vrei și gata, dacă eu vreau să te sărut o voi face, nimeni nu mă poate opri, nici măcar tu

O privesc în continuare cât se îndepărtează, ieșind apoi din cameră

Yg - ne vedem! (strigă cât iese din casă)

Merg în urma ei, dar mă opresc când ies din cameră, prințul fiind la doar câțiva centimetri distanță de mine

Yg - planul se duce, nătărăul ăla nu are de gând să plece prea curând, dar măcar pleacă Ella
Jm - unde?
Yg - în vacanță cu prietena ei, stă acolo câteva zile
Jm - drăguț
Yg - da, voi avea însfârșit libertate

Eu mă amuz de el, trecând apoi pe lângă și intrând în camera mea

Yg - ști, asta era camera mea
Jm - mi-a spus Yusiki
Yg - am multe amintiri aici, la naiba, toate sunt atât de stupide (zice stânjenit, eu amuzându-mă de el) pe bune, aish
Jm - cât de stupide?
Yg - mm.. nu vrei să ști, eram mereu beat și făceam multe tâmpenii
Jm - dă-mi un exemplu
Yg - aish.. nu-mi vine nimic bun în minte, mai bine lasă