- și te voi lua cu mine în adâncuri, acolo unde nimeni nu o să ne știe, nu o să ne recunoască, și nu o să ne știe trecutul, nu vor avea habar de noi, și nu ne vor deranja, îți promit, îți jur, vom fi doar noi doi pe pământ, lasă-mă să te iubesc, să...
Yg - ar trebui să te ridici de jos, ca să nu răcești (spune acesta cât se apropie de mine) Jm - nu voi răci, iarba nu e așa rece Yg - doar ridică-te, și vino, vreau să îți arat împrejurimile Jm - dar, vreau să mai stau aici, e.. Yg - acum (spune pe un ton autoritar, întrerupând ceea ce aveam de zis, după care zâmbește inocent ca și când nu ar fi fost nimic) Jm - okey.. (mă ridic rapid de jos, stând apoi în fața lui, zâmbind, și așteptând să înainteze pentru a-l putea urma)
El intră în casă, deschizând fiecare ușă și înaintând în toate încăperile pentru a mi le prezenta, erau vreo 4 dormitoare, multe băi, era o bucătărie imensă, la fel și livingul pe care deja le văzusem, mai erau câteva încăperi la fel de mari, cum ar biblioteca, camera cu jacuzzi, și o încăpere relativ goală, cu peretele dinspre exterior din sticlă, în care se aflau câteva instrumente, pian, chitară, tobe, flaut, aș putea defapt să găsesc aici tot ce mi-aș dorii, e minunat, iar totul e atât de curat și luxos, ador această casă
Yg - și mai există o căbănuță din lemn, undeva la un kilometru distanță prin pădure, are o priveliște incredibilă spre lac, când îți vei recăpăta de tot puterile, vom putea merge acolo să vezi cât de frumos e Jm - dar sunt bine, să mergem acum Yg - drumul e prea lung și nu ai voie să depui un astfel de efort Jm - dar nu va fi un efort pentru mine, pădurea e frumoasă și.. Yg - ascultă de ceea ce îți spun, e mai bine așa Jm - în regulă..
El îmi zâmbește ușor cât își așează mâna pe umărul meu, privindu-mi atent trăsăturile feței și ochii, după care se îndepărtează ușor
Yg - nu ai nevoie să te odihnești? Jm - nu, acum vreau să mă întorc în bibliotecă și să aleg ceva de citit Yg - în regulă
El face un pas în spate, făcându-mi loc pentru a trece, iar eu înaintez înspre raiul tuturor poveștilor, și bine înțeles și al meu
Odată intrat acolo, simțeam cum fericirea mă cuprinde din nou, creându-mi un mic zâmbet cât inspiram adânc în piept mireasma încăperi mele de vis
Yg - îți place așa mult? Jm - dacă îmi place? ador locul ăsta, sunt atât de multe cărți aici, atât de multe povesti de citit, și arată bine, nu sunt la fel ca și cărțile pe care le avusesem eu, cele vechi și care aveau pagini lipsă..
Mă opresc din a vorbi doar pentru a mă învârti încet cât privesc fiecare colțișor al încăperi care era acoperit de sutele de rafturi pline de cărți
Jm - care e preferata ta de aici? Yg - sincer, încă nu știu ce cărți sunt aici, am ales pe cineva să aleagă dintre cele mai bune Jm - atunci putem citi împreună, uite, aici sunt cărțile scriitoarei mele preferate (spun cât mă îndrept spre un anumit raft)
Aici cărțile erau toate sortate în funcție de autori și categorii, iar de raftul indicat de mine, era atașat o mică bucată dreptunghiulară de metal, pe care era atent gravat numele scriitoarei
Îmi plimb degetul arătător pe zgârieturile adânci care creau acel nume, după care îmi arunc privirea spre cărți
Jm - mereu am vrut să citesc aceste edituri, dar sunt prea scumpe.. Yg - acum ai ocazia să o faci, hai, alege una
Fac întocmai, luând prima carte din șir, care, de asemenea, era și prima parte a uneia dintre edițiile afișate
Jm - întunericul luminos (spun cu voce tare numele ce era scris elegant pe coperta cărții din mâna mea) Yg - sună interesant Jm - da! chiar sună, o voi citi acum! abia aștept (spun entuziasmat cu un zâmbet mare pe față) Yg - vino în living, poți sta pe canapea, iar între timp îți voi pregăti un ceai Jm - înregulă! (exclam fericit cât alerg pe lângă el pentru a ajunge cât mai repede pe acea canapea confortabilă)
Cobor, alergând, scările, ajungând rapid în locul dorit și sărind apoi în confortul de mătase, având cartea în brațe și zâmbind în continuare cât mă decid să o deschid însfârșit și să o citesc
În scurt timp apare și prințul, el se așează lângă mine și mă privește, aparent fericit, cât îmi înmână cana în care se afla ceaiul meu gustos
Yg - cum ți se pare cartea? (întreabă cât soarbe din cana sa, unde de asemenea avea și el ceai cald) Jm - îmi place mult, e exact cum mă așteptam, adică superbă
Îi zâmbesc cât îl privesc pentru doar câteva secunde, întorcându-mă apoi imediat la a citit
Yg - vreau să ascult (spune șoptit cât își așează capul în poala mea)
Îi zâmbesc din nou, după care încep să citesc cuvintele cu voce tare, iar el chiar părea să asculte de data asta, era atent la cum vorbeam, la cum mă exprimam în modul meu uneori greșit și cum eram cuprins de emoții și îmi tremura vocea
Eram fericit, nu doar pentru că îmi citesc cartea de vis, ci și pentru că însfârșit, după atât de mult timp, mă simt bine, e cald și confortabil, luxos, nu mai am nicio temere și.. mă bucură faptul că însfârșit pot fi eu însumi cu cineva, în afară de Lola, ea nu mai e acum aici pentru mine.. dar măcar îl am pe el, mă protejează și se asigură că am mereu tot ce îmi trebuie, îmi place să fiu în preajma lui
Seara venise repede, cartea era una lungă și o citisem doar pe jumătate, deci pun între paginile unde rămăsesem acea panglică albă, după care închid cartea și o las deoparte, privind apoi spre cel care adormise în brațele mele, e atât de adorabil
Îi țin ușor capul cât mă ridic, după care îl așez pe o pernă moale care se afla lângă el, privindu-l apoi preț de câteva secunde înainte să îmi întind corpul pentru a mă dezmorți și plecând imediat după
Plecasem în bucătărie, îmi e foame, așa că deschid frigiderul și privesc fugitiv printre alimentele din el, erau așa multe încât nu mă puteam decide, deși, în final, aleg ceva gustos pe care în pun la încălzit
Imediat ce mica cină e gata, merg înapoi la cel adormit, lăsându-mă pe vine în fața sa, și mișcându-i ușor brațul pentru a-l trezi
Yg - ce e? (întreabă somnoros cât încă nu își deschise ochii) Jm - vino să mâncăm Yg - mâncare? Jm - îmhî Yg - acum vin..
Mă amuz de modul adorabil în care arată și vorbește, părul său fiind ciufulit, ochii puțin roșii și somnoroși, iar fața lui era roșie și irezistibil de drăguță, mă întorc mai apoi în bucătărie, așteptându-l să mi se alăture mie
Yg - miroase incredibil Jm - așează-te
El îmi zâmbește cât face întocmai cum îi spusesem, apucând apoi o furculiță și începând să mănânce cu poftă
Jm - mai încet, nu îți ia nimeni mâncarea Yg - e delicios
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
