Iubită în patul Lui [🔞]

〰 Capitolul 1 〰

    De când m-am născut am trăit în vila familiei Miller. Chiar și atunci când am făcut primii pași din viața mea am călcat pe un covor alb pufos un lucru pe care și-l permiteau doar cei bogați. Nu am spus că mă număr printre ei. Eu sunt Ella Dona în vârstă de doar 17 ani. O vârstă la care majoritatea fetelor încep să cucerescă băieții cu fustițe scurte și cu un decolteu adânc. Nu că nu aș fi putut face la fel ca și ele dar timpul meu era limitat cu un program strict. Dar cu toate acestea tot am dat de belele. Vă puteți aștepta deja la ce e mai rău.

   Era luni dimieață. Părea o zi ca toate celelate în vila Miller. Trezirea avea loc la ora 6:30. Unde coboram jos la micul dejun. Aranjam masa pentru familia Miller. Ceva obișnuit. După ce familia Miller formată momentan din doamna Elisabeta Miller și soțul ei, domnul Leonadro Miller părăseau sufrageria urma să curățăm masa iar apoi să mâncăm și noi restul casei. Orele la liceu se desfășurau între orele 8:00-14:00 iar eu mă încadram ca și celalte fete a căror părinți lucrau pentru familia Miller. Eram la cel mai bun liceu din întregul oraș. Și nu că aș avea destui bani pentru unul ci pur și simplu doamna Miller a avut un suflet bun să mă înscrie la unul după mortea părințiilor mei.

   Nu e o lungă poveste dar mie îmi frânge în totaliate oasele doar gândindu-mă. Mama mea a avut boală incurabilă și dacă nu aș știi motivul bolii poate nu ar fi atât de greu de suportat. Dar îl știu. Ea și-a petrecut o mare parte din viața în vila doamnei Miller de unde a acumulat un stres contiunuu. Iar gândul meu după ce am să împinesc vârsta de 18 ani este să plec din acestă vilă. Fiind mică nu mi-am dat seama de ce îi era greu să stea în picioare atâte ore și de ce cercănele ei deveneau cât mai vizibile. După moartea ei toată vila Miller a avut de suferit. Poate nu o cunoșteți pe mama mea dar era o fire atât de calm și bună voitoare încat credeai că vorbeai cu un înger. Avea o înfățișare drăgălașă de asta o iubesc. Toți din vila o iubeau. Chiar și doamna Miller care pare o fire dură, a plâns la înmormântarea ei. Mai apoi aflasem că erau prietene și că își savurau cafeaua în fiecare dimineață pe terasă. Tatăl meu nu a trăit foarte mult după moartea mamei deoarece suferea mult după ea, intrând într-o depresie. O depresie urâta de parcă era într-o bulă care nu se putea sparge niciodată. Mă iubiseră amândoi atât de mult încat și-ar fi dat orice pentru a știi că am ce îmi doresc. Îmi vine să plâng doar gândindu-mă cum ar fi să îi am lângă mine acum. Să dăm la o parte trecutul ți să nu îndreptăm spre viitor. Mă îndrept spre vila Miller.

   Ziua mea a continuat cu prânzul iar apoi cina. Spre seară am stat cu fetele din bucătaria vilei Miller la povești. Făceam asta de fiecare dată când avea timp pentru că îmi plăcea. Dar uneori eram prea ocupată de lecții și sfârșeam culcându-mă trârziu. Am observat că azi e o zi puțin mai agitată spre seară. Dar nu știam încă cauza până să ne cheme doamna Miller pe toate fetele din bucătarie. Vocea ei nu a sunat nici pe departe nervoasă, poate doar puțin agitată. Ne-am dus în sufragerie unde doamna Miller era în picioare uitându-se pe ferestra mare a sufrageriei de unde se vedea frumosul oraș luminat acum de mici lumini.

— Pregătiți din nou cina. Îmi pare rău că o cer a doua oară. Trebuie să ajungă fiul meu într-o jumătate de oră.

— Nu este nicio problemă, doamna mea. Spune Elis una dintre femeile mai în vârstă.

—  Știu că mă pot bazat pe voi. Spune doamna Miller și zâmbește. Vă multumesc!

— Nu aveți pentru ce!

   Ne îndreptăm spre bucătarie începând să ne punem în mișcare. Eram multe fete iar treaba se făcea repede cu mai multe mâini.

— În sfârsit vine și fiul ei acasă. Spune doamna Elis despicând liniștea din bucătarie deranjată doar de zgomotele vaselor.

— Îți dai seama ce va fi aici? Spune o altă femeie pe care o chema Lucia râzând. O să întoarcă toată vila cu susul în jos.

— Chiar așa! Spune Elis.

   Din necunoștintă de cauză mi-am ținut gura. Nu știam cine este acest fiul al doamnei Miller. Știu bineînțeles că are fiice și fii dar nu știu despre care dintre ei vorbesc femeile din bucătarie. Tai legumele și le pun pe masă. Pregătim masa pentru a doua cină.

— Vă multumesc! Spune doamna Miller când observă că cina este pregătită. Puteți merge să vă odihniți. Noapte bună.

— Noapte bună, doamna Miller. Și cu aceste cuvinte părăsim sufragerie și ne îndreptăm spre dormitoare. Fiecare dintre fete avem o cameră separată. Aveam un etaj doar al celor care serveau pentru familia Miller.

   Mă arunc în pat după ce mă schimb în pijamale. Urmează o săptămână interesantă!