Bila de foc

Informatii...

Dupa dispariţia mea din acea zi mintea mi-a fost doar la ce as putea face ca sa il ajut pe bietul Canziler. Inca detestam modul josnc prin care l-am judecat.

Poate daca nu as fi fost atat de plina de mine as fi vazut sa de fapt Canziler era ca un tată pentru mine. Poate as fi vazut si ca Urmaritorul se juca cu mintea mea.

Tot eram convinsa ca era doar un hoţ de caracter e ca multi altii. Acum chiar se explica si faptul ca-mi anticipa toate miscarile. Sfera era cea care ii furniza informatiile de care avea nevoie.

Si totusi... El are sfera plus o serie de vrăji negre pe care le stapanea destul de bine. Eu ce am? O şcoala de caractere neterminate, un mentor lipsa si o durere de cap provocata de trecerea prin spaţiu si prin timp.

Da... Va fi un meci extrem de echilibrat.

Măcar mai aveam ceasul... Chestia aia m-a scos de-a lungul timpului din multe belele. Oare are vreun motor de cautare. Ar fi destul de util in multe cazuri.

Tot ce-mi mai rămăsese era baza... Acolo găsisem raspunsul la multe intrebari, dar acum era din ce in ce mai dificil sa ma adaptez.

In lipsa de altceva m-am dus in biblioteca bazei si am inceput sa caut in toate cărţile care imi picau in mana. Ma ferisem sa dau nas in nas cu ajutoarele pentru ca nu eram pregatita sa dau raspunsuri.

Ei ştiau sunt pe moarte si ca dragul lor mentor era bine-merci. Imi imaginam ce fata puteau face atunci cand ma vor vedea in carne si oase.

Ehh... Momentele mele de liniste nu au putut sa tina la nesfârşit. Dupa cateva minute bune ( cam zece cărţi rasfoite temeinic ) unul din ajutoarele de la Info, Alex, s-a gandit sa se intereseze despre ultimele piese aparute in domeniul PS-ului uman.

Bietul Alex... Cand m-a vazut urcata pe o scara la 3 m inaltime căutând dupa cărţi s-a speriat atat de tare ca am crezut ca face infarct.

- Ce faci aici?? Cum ai trecut din purgatoriu.

- Canziler...

-Auuu. Nu! Stiu. Cauta in cupola 2, raftul 4, a şasea carte.

-Acum! Dar ce e aici?

-Raspunsul.

Am luat cartea din raft si am rasfoit-o cu rabdare. Dupa vreo cateva pagini rasfoite a am vazut cum o foita îngălbenită a căzut.

"Cover Street, No. 13, Ms Jason". Mi se părea o adresa ciudata...

-Du-te acum sau poate nu vei mai avea şansa sa-l salvezi pe Canziler.

Am plecat cat de repede am putut. Aveam intr-un săculeţ un portal de culoare verde din ce-mi dădeam seama, ceasul si foita îngălbenită.

Destinaţia nu era departe. In cateva minute am ajuns. Insa aceste minute erau pentru mine una ore de agonie.

Ma gândeam in prostie la Canziler si la ce rea am fost. Nu merita sa-i fac asa ceva!

Am intrat furtunos in cladirea impunătoare de pe strada Cover ca dupa aia sa aflu ca era de fapt o bilblioteca.

Nu era o biblipteca tipica. Era mare si făcută integral din stanci de vânt. Nu mai văzusem niciodată asa ceva. La cursuri invatasem despre puterea acestor stanci sa-si schimbe transparenta dupa preferinţă, lucru care mi se părea genial.

Întotdeauna se spunea ca aerul era un mediu cu adevarat special. E singurul care da viata. Restul caracterelor o distrug mai mult decat sa o întreţin a si sa o fructifice. Cel putin asa se credea.

Biblioteca asta nu exista in realitate. Era pentru pamanteni decat o groapa de gunoi. Dar toate astea erau lucruri minore fata de adevarata surpriza ... Important era faptul ca nu existau cărţi. Cărţile de au înlocuite de subcaractere.

Am intrebat de Ms Jason intr-un suflet si am asteptat sa-si faca aparitia. Trecerea a fost destul de SF. Subcaracterele au defilat pe o banda in fata ochilor mei pana ce s-a oprit in dreptul unui subcaracter trecut prin viaţă.

Era clar Ms Janson.

-Vreau sa stiu cum pot scoate pe cineva din purgatoriu.

-Exista 2 cai. Poti sa faci schimb de suflete. Asta inseamna sacrificiul suflet pentru suflet sau...

-Sau ce?

-Aşteaptă o clipa te rog.

S-a aplecat si mi-a dat un diamant mov pe care il ţinea intr-o cutie.

-Asta inseamna o dorinta. O dorinta pe care nimeni nu a stiut cum sa o spună ca ea sa prindă contur. Acum e şansă ta! Ai la dispozitie 2 luni sa o faci sa funcţioneze. Dupa doua luni ea va veni inapoi la mine.

-Am inteles.

-Cine se afla acum in purgatoriu?

-Omul caruia ii datorez multe. A fost capturat de un personaj caruia ii zic Urmaritorul.

-Ahh! Simt ca ai facut ceva ce nu trebuia sa faci. I-ai dat cumva ceva?

-Da! O şuviţă de par. De ce?

____________________________
Hei dragii mei dulci si siroposi! Am revenit in forta cu un alt capitol plin de suspans. Stiu ca am cam chiulit. A fost o problema tehnica la mijloc. Mi-a explodat bateria in telefon. Keep calm! Sunt bine! N-a fost o explozie extraordinară. Doar ca s-a umflat bateria in telefon si a facut un mic poc!
Deci nu ma criticaţi ca am intarziat atat. PWP

Marilyn♥