Între atracție și ură

31.

De la întoarcerea ei, Alejandra își petrecea majoritatea timpului la moșie și la banca lui Federico, fiind locul unde cei doi se pot săruta neîncetat și se pot comporta ca un cuplu. Biroul lui Federico este locul unde nimeni nu poate intra fără permisiune.
Cei doi erau surprinși de relația lor secretă și încă aveau momente când se atacau purtându-se ca doi adolescenți.
Alejandra i-a gătit orez cu legume și era fascinată de felul în care acesta mânca. Se simțea o femeie absorbită de bărbatul de lângă ea.
S-a ridicat de pe scaunul din fața lui, ușor, schițând un zâmbet pervers și într-un mod grațios s-a apropiat de locul lui Federico. Iar acesta aproape s-a înecat cu mâncarea remarcând cât de sexy este în acei blugi strâmți.
-Ce crezi că faci? Sunt un bărbat care servește prânzul!
I-a îndepărtat caserola de mâncare și s-a așezat în poala lui, trecând senzual o mână pe gâtul lui.
Federico și-a proptit mâna stângă pe spatele fetei în timp ce cu stânga strângea biroul din cauza impulsului de a sări pe ea și a-i rupe hainele.
-Și nu crezi că e timpul să te bucuri de desert?
Alejandra i-a deschis un nasture de la cămașă uitând cum se simte o femeie în brațele unui bărbat.
După ce s-a despărțit de logodnicul ei, fata s-a ferit de orice relație posibilă. Până nu s-a putut lupta cu atracția față de șeful ei.
-Aș putea face asta, dar suntem în biroul meu și putem fi întrerupți în orice moment.
Deși ezita, mâna lui care stătea pe spatele ei a coborât și mai mult, ajungând pe fund, și cu cealaltă s-a înfipt în părul Alejandrei. Nu trăgea, dar era obișnuit să domine.
-Minți, Federico Almonte, mă vrei la fel de mult precum te vreau eu!
Alejandra a fost cea care a inițiat sărutul sălbatic în care gurile lor se mâncau reciproc iar Federico a continuat mai intens, luând-o pe sus, în brațele lui.
A întins-o ușor pe birou având în sfârșit ocazia să îi atingă întreg trupul. Șatena a profitat și ea de moment pentru a-și băga mâinile sub cămașa lui, lăsând câteva semne pe spatele acestuia.
-Ne-a luat ceva timp să nu ne mai prefacem și să ne asumăm ceea ce simțim!
Dar poate că nu "asumare" era cuvântul potrivit. Poate că Alejandra nu avea dreptate. Pentru că ei își consumau iubirea în spatele camerelor, evitând să dea piept cu realitatea.
Federico și-a dat seama că a avut dreptate atunci când a spus că în birou pot fi întrerupți în orice moment. Amândoi au tresărit, revenind la locurile lor, atunci când un ciocănit în ușă se audă și multe persoane au început să pășească înăuntru.
Octavio, Humberto Acosta și fiica lui au venit aducând vești neplăcute medicului veterinar și burlacului Almonte.
-Alejandra? Ce cauți tu aici?
Octavio îi oferă acesteia două ore libere în fiecare zi pentru a își aduna forțele dar nu se gândea că o va vedea la bancă în acel timp liber. Și i se părea ciudat că cei doi împart aceeași încăpere fără să iasă scântei.
-Domnișoara Fuentes a fost chemată pentru a semna o ultimă foaie de care uitasem pentru reangajarea ei. Cum rămâne cu voi? De ce mi-ați făcut această surpriză?
Fata s-a pierdut pentru câteva momente pentru că nu a fost niciodată as în a spune minciuni. Nu a mințit vreodată. Dar a fost salvată de cel care o ajută să trăiască măcar puțin.
-Humberto a vrut să discute cu tine urgent. L-am adus aici fiind nevoit să particip și eu la discuție!
Federico le-a cerut celor trei musafiri să se așeze dar tatăl lui Marisol a refuzat, tușind destul de des de când a sosit. Boala pe care o are își spune cuvântul.
Și deși nu putea să o spună cu voce tare, Alejandra a observat cât de stins arăta regele imperiului Acosta.
-Mă grăbesc, băiete, se apropie ora de administrare a tratamentului. Voi spune clar ce vreau și voi lăsa restul pe seama ta!
Marisol a vrut să o salute pe Alejandra, a vrut să o îmbrățișeze, dar mila pe care o simțea față de tatăl ei și tristețea nu au lăsat-o.
Venise aici pentru a stabili data unei nunți care nici măcar nu va exista. Și când adevărul va fi dezvăluit, nu știe cum și-ar putea consola părintele.
-Ce s-a întâmplat? Cu ce vă pot ajuta?
Federico avea o presimțire dar își dorea să nu se adeverească. Mai ales că femeia după care ochii îi fug se află lângă el, nu vrea ca Alejandra să fie martoră la acea discuție.
-Vreau să te căsătorești cu Marisol cât mai repede! Din păcate, nu mai am mult de trăit!
Humberto se stingea în fiecare zi, puterea lui scădea treptat și nici măcar tratamentul nu mai făcea față. Nu era speriat de moarte dar nu putea să plece fără a asigura viitorul unicei fiice.
Alejandra și-ar fi dorit să fugă din acel birou fiind lovită constant în inimă de cerința lui.
    Cum a putut uita că Federico era promis altei femei?
-Eu..regret că această boală nenorocită s-a prins de dumneavoastră! Eu și tata v-am fi ajutat cu orice era nevoie dacă asta v-ar fi salvat!
Humberto își apleacă capul la cuvintele băiatului mărturisind că este singurul care l-a cucerit și l-a convins că își merită titlul de soț al frumoasei Marisol Acosta.
-Dar nu vă pot ajuta devenind soțul fiicei dumneavoastră. Nu sunt îndrăgostit de aceasta!
I-a tremurat mâna pe baston și dacă nu era Octavio să îl susțină, ar fi făcut cunoștință cu podeaua. Chiar și acesta se cutremura la anunțul fiului său.
-Asta e o glumă, fiule? De când erați copii această nuntă a fost plănuită!
-Așa e, voi, adulții, ne-ați împins spre a forma o relație fără să vă pese de sentimentele noastre. Îmi pare rău, tuturor, dar nu îmi voi alege soția în funcție de statutul și banii ei!
În sfârșit, după atâta timp, Federico s-a simțit ușor ca o pană. A reușit să spună ceea ce îl măcina în fiecare zi. Dar nu s-a gândit niciodată că va refuza nunta în fața Alejandrei.
Șatena doar privea către toți neștiind dacă să fie fericită sau tristă.
-E imposibil! Niciodată nu ai spus nimic! Dintr-odată nu o mai vrei pe fata mea? Tu știi cât de mult visa să devină soția ta?
Nu voia ca bărbatul din fața lui să facă un atac de cord sau să îl urască dar Federico se iubește, nu se va arunca într-o căsătorie falsă.
În plus, o va răni și mai rău pe Marisol dacă nu și-ar îndeplini rolul de soț.
-Humberto, te respect, ești un model pentru mine, dar am vrut să evit cât pot momentul adevărului. Fiica ta e o femeie extraordinară dar nu e predestinată unui monstru ca mine!
Și aici, acesta nu mințea. A spus-o și va continua să o spună. Marisol nu e o femeie născută pentru el, și nu crede că există una.
Dar atunci...cum rămâne cu Alejandra?
-Tu, mucos egoist....
-Tată, încetează, Federico are dreptate!
Nu a spus nimic până acum dar glasul i-a fost auzit în final. Marisol a intervenit pentru a opri acest dialog care nu va fi nicicum în favoarea tatălui ei.
-Are dreptate? Vrei să îmi spui că ești de acord cu anularea căsătoriei?
-Știam deja ce decizie a luat, măcar mie a avut curajul să îmi spună ce simte. M-am resemnat alegerii lui, nu trebuie să te îngrijorezi, mă voi descurca de una singură până va apărea bărbatul care să mă iubească cu adevărat!
Spera să pară încrezătoare pentru că Marisol avea îndoieli în privința conducerii afacerii familiei. Dar refuza să devină o mireasă nefericită.
-Marisol, ești îndrăgostită de acest om! Ce garanție îmi oferi pentru a muri în liniște și pace? De unde știi că vei alege bărbatul potrivit?
Alejandra era pe punctul de a plânge aducându-și aminte de fata blondă de la cafenea care era fericită că putea să îi ofere un cadou viitorului ei soț de ziua lui. Voia să plângă pentru o femeie căreia i s-a frânt inima.
-Nu, tată, nu mai simt nimic pentru Federico! Bărbatul potrivit va fi cel care îmi va face inima să danseze și îmi va aprinde din nou visul de a mă căsători. Amândoi am luat decizia corectă, nu ne-ar fi fost bine unul lângă celălalt.
Fata devenise destul de matură încât să recunoască că Federico a fost doar o obsesie creată din copilărie care a dispărut. Nu ar fi avut o căsnicie reușită lângă un om ca el. Nu le-a fost scris să fie împreună.
Humberto nu a reușit să spună ceva, luat prin surprindere de ambii tineri. Pentru el, cei doi erau un cuplu până astăzi.
Cum ar fi putut să treacă peste cuvintele fiicei lui? O voia fericită, tot ce făcea era pentru fericirea lui Marisol!
-Draga mea, du-mă acasă, nu mă simt bine, am nevoie de pastilele mele!
S-a prins de brațul fetei lui, a omis să își ia la revedere și a părăsit biroul în tăcere.
Octavio l-a anunțat pe Federico că această discuție va continua acasă și pentru a nu părea ciudat, Alejandra a plecat cu Octavio pentru a nu da nimic de bănuit.
Doar moștenitorul averii Almonte a rămas pe loc cu o presiune pe umerii săi pe care nu o poate descifra.