Între atracție și ură

30.

    Imediat ce au ajuns la fermă, Alejandra a fugit spre Estrella și mânz, iar momentul în care i-a văzut, a sensibilizat tot ce era de piatră din ea. Femela stătea jos lăsându-se dezmierdată de cel căreia i-a dat viață.
    Cruz se uita fascinat la Alejandra mărturisind zilnic lui Caridad că îi era dor de ea. Nu îi venea să creadă că tocmai Federico a reușit să o aducă înapoi.
-Bună, fulg de nea, mă bucur să te cunosc!
    Alejandra mângâia frumosul pui de culoare alb întrebându-se dacă cu trecerea timpului îi vor apărea și petele maro ale mamei sale. Și uitându-se la amândoi, era bucuroasă că erau sănătoși.
-A fost greu fără tine să o ajut să nască, dar am reușit! Doar că mânzul nu acceptă deocamdată să fie alăptat, ne e teamă să nu pățească ceva!
   Când îl privea pe Cruz, Alejandra se certa pentru lașitatea ei. A greșit plecând fără să se gândească la oamenii pe care i-a lăsat în spate și nu meritau indiferența ei.
-Până mama lui îl convinge să se hrănească corespunzător, o să îi administrez câteva vitamine care vor compensa!
Federico i-a cerut lui Cruz să îi aducă Alejandrei lucrurile sale lăsate când a plecat.
    Alarma telefonului a început să sune anunțându-l pe acesta că e vremea să plece spre o întâlnire de afaceri.
-Eu trebuie să plec, las totul pe mâna ta. Dar când mă voi întoarce vreau să te găsesc aici!
Alejandra s-a întors revoltată către acesta fiind șocată că nu renunță la ordine deși acesta nu mai are niciun drept asupra ei.
-Tu vorbești serios? Nu mai ești șeful meu, nu îți permit să îmi dai ordine!
-Nu a fost un ordin, a fost o dorință, dorința mea!
Alejandra s-a ridicat de jos făcând câțiva pași spre moștenitorul Almonte rugându-se să nu se întoarcă atât de repede Cruz. Nu mai înțelegea nimic ce avea legătură cu omul din fața ei.
-Spune-mi un singur motiv pentru care nu aș mai pleca. Nu știu dacă ai uitat dar m-ai tratat ca o servitoare fără valori!
Federico își recunoștea în interior că a fost nesimțit, exact cum spusese și Caridad, dar nu a făcut nimic intenționat. Dacă voia să își justifice faptele, nu ar fi găsit nicio justificare.
-Nu am uitat felul în care ți-am vorbit. Dar știi ce nu am mai uitat? Gustul buzelor tale și ochii tăi albaștrii. Nu am uitat fiorul pe care îl simțeam când te priveam îngrijind caii și nici vârtejul din stomac care apărea când te vedeam.
    Nu spunea cuvinte frumoase, nu avea sentimente, nu își lăsa garda jos niciodată. Aceste cuvinte îl descriau pe marele Federico Almonte, înainte să o cunoască pe veterinara familiei sale.
A jonglat între atracție și ură, recunoscând pentru prima oară atracția.
    Alejandra nu știa dacă să creadă acea mărturisire sau să îl considere un joc de-a lui. Era sigură doar de faptul că nu îi stătea în fire să fie sentimental.
-Ești sigur că reputația nu îți va fi afectată, domnule Federico? Tocmai mărturisiți că aveți sentimente pentru o angajată!
    Probabil că unele lucruri nu dispar niciodată. Ironia din iubire și lupta dintre cei doi îi reprezintă și le reprezintă relația.
-Ce încerci să faci? Te transformi în mine? Nu te purta copilărește ironizând, Fuentes, nu îți stă în fire!
    Fata șatenă a început să râdă având laude asupra bărbatului pentru modul în care o cunoaște. Chiar asta făcea, voia să îl atace observând cât de jos își are garda în această clipă.
-Chiar trebuie să plec, ce ai de gând să faci, rămâi la moșie?
    Se prefăcea a fi gânditoare dar știa ce are de făcut de când Federico a schimbat regulile jocului. Și habar n-avea de ce credea în cuvintele lui.
Îl considera egoist, arogant și dur, dar bărbatul din fața ei nu era un mincinos.
-Voi rămâne, m-ai convins cu acea declarație de dragoste. Dar nu te pot lăsa să scapi ușor, ai fost îngrozitor!
-Te poți răzbuna cum dorești, ai dreptate, am exagerat!
    Federico a început să meargă spre mașina care îl aștepta, văzând cum Alejandra aleargă pe lângă el, ducându-se spre vehicul. Dar nu s-a gândit niciodată că aceasta se va răzbuna în acest fel. Cu un cuțit a tăiat roata de la mașină.
-Mai întâi cheltui o sumă mare de pe cardul meu iar acum tai cauciucurile mașinii mele? Ești pusă pe stricăciuni?
    Râdea fiind mândră de gestul ei crezând că ura i-a apropiat atât de mult. Și nu va putea să dispară fiind un nucleu al relației lor.
-Se pare că nu veți mai putea ajunge la timp la întâlnire! Sper că nu v-am cauzat mari probleme!
    S-a aplecat în fața șefului ei și apoi s-a întors la Estrella auzind strigătele lui Cruz. În sfârșit e din nou împreună cu animalele ei de suflet.
    Federico aștepta să fie schimbată roata declarându-se un bărbat slab. Era cel mai puternic pentru că nu avea slăbiciuni.
Dar o fată cu păr cârlionțat și o diplomă de medic i-a devenit slăbiciune.