Între atracție și ură

17.

La hipodrom, pregătirile erau pe punctul de a fi terminate și toată lumea din oraș aștepta cu nerăbdare să participe la rodeo, fiind unul dintre evenimentele cele mai reușite, organizate de renumitul Octavio Almonte.
    Cruz va participa și el în numele moșiei, și dacă va câștiga, cecul în valoare de 70.000 de dolari, oferit de Octavio, va fi înmânat unui orfelinat.
Calul furios și sălbatic, care va fi dominat de unul dintre concurenți, a fost adus la hipodrom și majoritatea angajaților se tem de el. Doar Alejandra a împietrit lângă poarta ce o ține departe de cal, zâmbindu-i de parcă nu ar fi în stare să facă rău nimănui.
-Draga mea, mă ajuți cu aceste pălării? Trebuie să le împărțim în două categorii, cele albe pentru femei și cele negre pentru bărbați. Mâine le vom oferi una tuturor invitaților!
De data aceasta fata cu ochi albaștrii a fost desemnată drept ajutor al lui Caridad.
Și-a asortat pălăria de culoare albă cu vesta de aceeași culoare din catifea. A fost entuziasmată când i s-a permis să fie spectator dorind să îl vadă pe Cruz călărind fiara din San Antonio.
-De ce nu poate veni fiecare invitat cu propria pălărie? Domnul Octavio ar fi putut să economisească bani frumoși dacă nu ar fi cumpărat această duzină de pălării!
Caridad a schițat un zâmbet la remarca fetei fiind mândră de modestia pe care o are aceasta.
    În opinia ei, Alejandra va ajunge o femeie de succes ce îi va influența pe cei din jur cu inteligența și omenia ei.
-Da, ar fi fost o idee bună să renunțe la cumpărarea pălăriilor, dar averea Almonte e prea mare pentru a economisi!
Cele două femei se opresc din activitate fiind întâmpinate de bărbatul cu aură copleșitoare și din nou Alejandra e străbătută de un fior la vederea lui.
Hugo Montoya s-a gândit să vină la hipodrom pentru a șterge puțin din succesul pe care Octavio și fiul său îl au.
-Bine ați venit, domnule! Vă aduc ceva de băut?
De data asta, Hugo nu mai este îmbrăcat la costum, alegând o pereche de pantaloni albaștrii și un tricou cu guler alb. Este o zi liberă în care mintea i-a fost lovită de planuri diabolice.
-E în regulă, Caridad, nu îmi este sete! Nu voi fi prezent la rodeo din cauza afacerilor, așadar m-am decis să vin să văd cum va arăta evenimentul de mâine.
Le zâmbește celor două purtând una dintre măștile sale și doar Alejandra îi întoarce gestul înapoi. Hugo a observat amabilitatea ei devenind și mai curios să afle ce fel de persoană este șatena.
S-a apropiat de Alejandra fixând privirea pe buzele ei roșii și când a ajuns în dreptul acesteia, i-a sărutat mâna.
-Mă bucur să te revăd, Alejandra Fuentes! Cum ți-au fost visele din seara în care ne-am întâlnit? Ți-ai visat prințul pe cal alb?
    Când Hugo a rostit cuvântul "prinț", doar pentru o secundă, fetei i-a fugit gândul la Federico.
Dar a întrerupt orice imagine i-a oferit mintea spunând că acel bărbat arogant este departe de a fi un prinț. Deși în interiorul ei spera ca relația lor să se imbunătățească, oprind războiul pornit.
-Aș fi foarte fericită să visez un cal alb, dar dacă aș visa un prinț, visul s-ar transforma în coșmar.
    Hugo a schițat un râs sincer la răspunsul Alejandrei.
În tot acest timp, Caridad îi privește pe cei doi cu multe semne de întrebare și nesiguranță.
-Doriți să vă uitați prin jur? Aș putea ruga un văcar să vă arate hipodromul!
    Și totuși a considerat că e timpul să intervină pentru a-l îndepărta pe Hugo de cea care i-a devenit ca o fiică de când lucrează la fermă.
-Desigur, mi-ar face plăcere, dar aș vrea ca această frumoasă domnișoară să fie cea care să mă însoțească!
    Planul lui Caridad a fost dat peste cap în momentul în care numele fetei a fost pronunțat. Iar ea nu era decât o simplă servitoare care nu ar fi putut să refuze propunerea bărbatului.
    Alejandra ar fi singura care ar putea, dar la cum o cunoaște femeia, aceasta știe că nu va putea să nu îi respecte dorința.
-Îmi pare rău, băiete, dar domnișoara Fuentes este ocupată ajutând-o pe Caridad!
    După ce a verificat starea în care se află banca, fiind mulțumit de treaba pe care o face fiul său, Octavio s-a gândit că e o idee bună să vadă cum decurg pregătirile și cum arată hipodromul.
-Octavio, ce mirare să te văd aici! Susana a acceptat invitația ta, eu din păcate nu voi putea participa mâine!
    Aceștia s-au salutat dând mâna ca între bărbați ascunzând adânc adevăratele lor gânduri.
Hugo nu simte nimic față de Octavio, în ochii lui e doar un bogătaș inofensiv.
Pentru Octavio, tânărul Montoya este acceptat prin împrejurimi datorită fostei sale soții. Hugo nu e demn de a fi considerat domn și nu se poate compara cu fiul său.
-Mă bucur că ești fascinat de rodeo! Poți analiza fiecare colțișor, unul dintre angajații mei îți va fi ghid!
    Alejandra nu înțelegea de ce nu putea ea să fie cea care să îl însoțească pe Hugo, nu îi displace, și nu ar fi deranjat-o să facă asta.
Poate că rolul pe care Hugo îl joacă în fața oamenilor au păcălit-o pe Alejandra, dar în adâncul sufletului plutește în Iad. Nu a fost niciodată bărbatul blând pe care ea îl consideră.
    Înainte de a pleca pentru a nu da de bănuit adevăratele sale intenții, Hugo i-a sărutat mâna fetei din nou, și și-a luat rămas bun de la Octavio și Caridad. Era furios deoarece planul lui a fost anulat din secunda în care Octavio și-a făcut apariția.
    Acesta voia să îi administreze calului nedomesticit un ser care l-ar fi împins spre turbare vrând să rănească toți concurenții de mâine. De ce? Tot ce își dorea era să contribuie la scufundarea imperiului Almonte.
    Doar că Octavio nu s-a întors singur de la bancă, Federico rămânând în mașină, evitând să se apropie din nou de veterinara familiei sale.
    A putut vedea privirile dintre ea și fratele lui vitreg, fapt care l-au scos din sărite. Nu îl voia aproape de ea pe cel mai rău dintre toți. Nici măcar pe Cruz nu îl voia aproape de ea.
    Se lupta cu atracția pe care o simțea față de ea dorind să rămână doar ura.