PSALMUL 37
Un psalm al lui David, pentru pomenirea sâmbetei.
1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuțimea Ta să mă cerți.
2. Că săgețile Tale s-au înfipt în mine și ai întărit peste mine mâna Ta.
3. Nu este vindecare în trupul meu de către fața mâniei Tale; nu este pace în oasele mele, de către fața păcatelor mele.
4. Că fărădelegile mele au covârșit capul meu, ca o sarcină grea au apăsat peste mine.
5. Împuțitu-s-au și au putrezit rănile mele de către fața nebuniei mele.
6. Chinuitu-m-am și m-am gârbovit până în sfârșit, toată ziua mâhnindu-mă umblam.
7. Că șalele mele s-au umplut de ocări, și nu este vindecare în trupul meu.
8. Necăjitu-m-am și m-am smerit foarte, răcnit-am din suspinarea inimii mele.
9. Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea și suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea și lumina ochilor mei, și aceasta nu este cu mine.
11. Prietenii mei și vecinii mei în preajma mea s-au apropiat și au șezut; și cei de aproape ai mei departe au stat.
12. Și se sileau cei ce căutau sufletul meu, și cei ce căutau cele rele mie grăiau deșertăciuni și vicleșuguri toată ziua cugetau.
13. Iar eu ca un surd nu auzeam și ca un mut ce nu-și deschide gura sa.
14. Și m-am făcut ca un om ce nu aude și nu are în gura lui mustrări.
15. Că spre Tine, Doamne, am nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
16. Că am zis, ca nu cumva să se bucure de mine vrăjmașii mei; și când s-au clătinat picioarele mele, împotriva mea s-au semețit.
17. Că eu spre bătăi gata sunt, și durerea mea înaintea mea este pururea.
18. Că fărădelegea mea eu o voi vesti, și mă voi îngriji pentru păcatul meu;
19. Iar vrăjmașii mei trăiesc și s-au întărit mai mult decât mine și s-au înmulțit cei ce mă urăsc pe nedrept.
20. Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune mă defăimau, că urmam bunătatea.
21. Nu mă lăsa, Doamne, Dumnezeul meu, nu te depărta de la mine,
22. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.
PSALMUL 38
Întru sfârșit, lui Iditum, o cântare a lui David.
1. Zis-am : " Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea;
2. Pus-am gurii mele pază,când a stat păcătosul împotriva mea".
3. Amuțit-am și m-am smerit și nici de bine n-am grăit și durerea mea s-a înnoit.
4. Înfierbântatu-s-a inima mea înlăuntrul meu și în cugetul meu se va aprinde foc.
5. Grăit-am cu limba mea : " Fă-mi cunoscut, Doamne, sfârșitul meu,
6. Și numărul zilelor mele, care este, ca să știu ce-mi lipsește ".
7. Iată, cu palma ai măsurat zilele mele și statul meu ca nimic înaintea Ta.
8. Dar toate sunt deșertăciuni; tot omul ce viază.
9. Deși ca o umbră trece omul, dar în zadar se tulbură.
10. Strânge comori și nu știe cui le adună pe ele.
11. Și acum cine este răbdarea mea ? Oare, nu Domnul ? Și statul meu de la Tine este.
12. De toate fărădelegile mele izbăvește-mă; ocară celui fără de minte nu mă da.
13. Amuțit-am și n-am deschis gura mea, că Tu ești Cel ce m-ai făcut pe mine. Depărtează de la mine bătăile Tale.
14. De tăria mâinii Tale, eu m-am sfârșit. Cu mustrări pentru fărădelege ai pedepsit pe om.
15. Și ai subțiat ca pânza de păianjen sufletul său; dar în deșert se tulbură tot pământeanul.
16. Auzi rugăciunea mea, Doamne, și cererea mea ascult-o; lacrimile mele să nu le treci,
17. Căci străin sunt eu la Tine și străin ca toți părinții mei.
18. Lasă-mă ca să mă odihnesc, mai înainte de a mă duce și de a nu mai fi.
PSALMUL 39
Întru sfârșit, un psalm al lui David.
1. Așteptând am așteptat pe Domnul și S-a plecat spre mine.
2. A auzit rugăciunea mea. M-a scos din groapa ticăloșiei și din tina noroiului
3. Și a pus pe piatră picioarele mele și a îndreptat pașii mei.
4. Și a pus în gura mea cântare nouă, cântare Dumnezeului nostru;
5. Vedea-vor mulți și se vor teme și vor nădăjdui în Domnul.
6. Fericit bărbatul, a cărui nădejde este numele Domnului și n-a privit la deșertăciuni și la nebunii mincinoase.
7. Multe ai făcut Tu, Doamne, Dumnezeul meu, minunile Tale, și nu este cine să se asemene gândurilor Tale.
8. Vestit-am și am grăit : înmulțitu-s-au peste număr.
9. Jertfă și prinos n-ai voit, dar trup mi-ai întocmit.
10. Ardere de tot și jertfă pentru păcat n-ai cerut. Atunci am zis : " Iată vin !
11. În capul cărții este scris despre mine. Ca să fac voia Ta, Dumnezeul meu, am voit și legea Ta înlăuntrul inimii mele ".
12. Bine am vestit dreptate în adunare mare; iată buzele mele nu le voi opri; Doamne, Tu ai cunoscut.
13. Dreptatea Ta n-am ascuns-o în inima mea, adevărul Tău și mântuirea Ta am spus.
14. N-am ascuns mila Ta și adevărul Tău în adunare mare.
15. Iar Tu, Doamne, să nu depărtezi îndurările Tale de la mine, mila Ta și adevărul Tău pururea să mă sprijinească.
16. Că m-au împresurat rele, cărora nu este număr; ajunsu-m-au fărădelegile mele și n-am putut să văd;
17. Înmulțitu-s-au mai mult decât perii capului meu și inima mea m-a părăsit.
18. Binevoiește, Doamne, ca să mă izbăvești; Doamne, spre ajutorul meu ia aminte.
19. Să fie rușinați și înfruntați deodată cei ce caută sufletul meu, ca să-l ia pe el.
20. Să se întoarcă înapoi și să se rușineze cei ce-mi voiesc mie rele;
21. Să fie rușinați îndată cei ce-mi zic mie: " Bine, bine "
22. Să se bucure și să se veselească de Tine toți cei ce Te caută pe Tine, Doamne, și să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: " Mărit să fie Domnul "
23. Iar eu sărac sunt și sărman; Domnul se va îngriji de mine.
24. Ajutorul meu și apărătorul meu ești Tu; Dumnezeul meu nu zăbovi.
